Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


De la salariul minim la datoria publică

20150318150730eurostat_logo_rgb_60.jpg

Eurostat a publicat datele privind salariul minim în Europa
Image source: 
Site-ul oficial al Serviciului European Eurostat

Recent, Eurostat, institutul de statistică european, a publicat datele privind salariul minim în Europa. De la început, trebuie observată diferență care există între state. La vârf se află Luxemburg, acolo unde salariul minim atinge un neverosimil 2.000 euro, iar în extrema cealaltă se găsește Bulgaria, cu 261 euro. România se află de la 1 ianuarie 2018 pe poziția a treia de jos în sus cu un salariu minim de 408 euro.

Dincolo de extreme, în Europa, există trei categorii de state. 10 economii cu salarii minime de până la 500 euro, un clasament în care Polonia conduce cu 503 euro. Un al doilea cerc format din cinci state, care au un nivel al salariului minim cuprins între 500 și 1000 euro (categorie în care Spania este în vârf cu un salariu de 859 euro) și, în fine, șapte state în care salariul este mai mare de 1.400 euro. Această împărțire ne arată de fapt care sunt cele trei cercuri concentrice în care se împarte Uniunea Europeană.

Trebuie menționat că România a avut în ultimii ani o politică de creștere a salariului minim care se vede și în statistici. Astfel, în perioada 2008-ianuarie 2018, România a avut cea mai mare creștere a salariului minim, raportat la euro, cu 11,4%, urmată de Bulgaria cu o creștere cu 8,8%. Interesant este că Grecia, în pofida scăderii salariului minim cu 14%, rămâne în zona medie, cu un salariu minim de 684 euro.

Problema este că ultimele guverne din România au apăsat puternic pe pedala creșterii salariului minim. Până la un punct, acest proces este de înțeles. Doar că actuala guvernare pare a crede că ieșirea economiei românești din “zona low-cost” se poate face exclusiv prin creșterea salariului minim. Fals. Pârghia salariului minim este limitată. Ea se poate răzbuna, în sensul că va alunga investitori și companii care sunt prezenți în economia autohtonă tocmai pentru acest avantaj comparativ al unor salarii mai mici în comparație cu alte state europene.

Schimbarea structurii economice nu se face numai prin creșterea salariilor minime, ci prin atragerea de companii care activează în sectoare avansate din punct de vedere tehnologic. Altfel, o politică agresivă de creștere a salariului minim va duce la pierderea investitorilor care încă mai sunt prezenți în economia locală.

Desigur, este simplist să gândim performanța unei economii doar prin prisma unui indicator precum salariul minim. Pentru a avea și o analiză mai aprofundata putem să mai luăm în calcul măcar un indicator calitativ cum este excedentul sau deficitul de balanță comercială. Datele Eurostat ne arată o imagine interesantă. Dintre statele aflate în prima ligă a salariilor minime, Germania, Irlanda, Olanda și Belgia înregistrează excedente comerciale, bineînțeles vârful fiind reprezentat de Germania cu un neverosimil plus de 249 miliarde euro.

Luxemburg, Franța și Marea Britanie au deficit comercial, cel mai mare fiind cel britanic de 176 miliarde euro, din care 60% provine din comerțul cu statele Uniunii Europene, ceea ce, parțial, explică și votul pentru Brexit. Per total, Uniunea Europeană înregistrează, în anul 2017, un excedent comercial de 14 miliarde euro, în ușoară scădere față de anul precedent când excedentul a fost de 20 miliarde euro.

În fine, statistica europeană a prezentat și date privind datoria publică. Datoria scade ușor atât la nivelul zonei euro, cât și pentru întreaga Uniune Europeană, fiind de 88% din produsul intern brut, în zona euro, și de 82%, în întreaga Uniune. Există și state care au un nivel al datoriei publice foarte ridicat, precum Grecia care iese, în continuare, din radar cu o datorie publică de 177% din PIB, urmată de Italia, 134% și Portugalia cu o datorie publică de 130% din PIB. Cele mai mici rate sunt înregistrate de Estonia, 8%, Luxemburg, 23% și Bulgaria, 25% din produsul intern brut.

Așadar, indicatorii macroeconomici ai Uniunii Europene se îmbunătățesc, pe măsura creșterii economice pe care o înregistrează. Doar că, în interiorul Europei, disparitățile rămân vizibile.