Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Pune BNR frână creditării?

depozite.jpg

Avem o nouă controversă: este nevoie ca banca centrală să plafoneze gradul de îndatorare pentru populație? Răspunsurile sunt împărțite.
Avem o nouă controversă: este nevoie ca banca centrală să plafoneze gradul de îndatorare pentru populație? Răspunsurile sunt împărțite.
Image source: 
pixabay.com

Noua dezbatere economică din România se referă la oportunitatea plafonării gradului de îndatorare a populației. Deocamdată, Banca Națională și Comitetul de Supraveghere Macroprudențială, acolo unde a avut loc, zilele trecute, o discuție pe această temă, nu s-au exprimat tranșant. Singurul care a făcut declarații publice pe acest subiect a fost ministrul finanțelor, Eugen Teodorovici. Acesta are o poziție solomonică, adică este împotriva plafonării gradului de îndatorare, dar este pentru ca populația să fie mai atentă atunci când ia un împrumut. Desigur, este greu de definit ce înseamnă “să fie mai atentă”, cu atât mai mult cu cât datele privind creditarea ne arată că populația “nu a fost până acum prea atentă”, iar ritmul creditării a crescut, anul trecut, rapid.

Iată câteva date prezentate în toamna anului trecut de către Florian Neagu, director în cadrul BNR pe probleme de stabilitate financiară. Astfel, BNR s-a întrebat și a calculat dacă viteza de creștere a creditului raporată la creșterea produsului intern brut este prea mare. Răspunsul este că nu, din acest punct de vedere nu ne aflăm în fața unui ritm excesiv de creștere. Dar, există un mare dar: pentru anumite sectoare, creditarea populației a depășit deja nivelul de alarmă.

Același lucru se întâmplă și în ceea ce privește volumul creditelor acordate, nu doar în ceea ce privește ritmul de creștere. Adică, volumul de credit acordat în ultimii ani a depășit volumul creditelor din anii 2007-2008. Iar analogia poate continua:  în 2007-2008, valutele se aflau la un nivel scăzut față de leu, ceea ce a dus la extinderea creditului în valută. Au urmat ani în care euro și valutele, în general, au crescut, fapt care a pus în dificultate pe cei care au luat împrumuturi în acea perioadă.

În anii 2016-2017, creditarea a crescut pe fondul unor dobânzi mici. Acum, am intrat într-o altă epocă, a creșterii dobânzilor, ceea ce va pune din nou presiune asupra celor care au luat împrumuturi.

De asemenea, băncile practică niveluri diferite în ceea ce privește gradul de îndatorare al clienților. Cei cu venituri mici, până la 2.000 lei net, ajung să plătească în contul rambursării creditului mai mult de jumătate din veniturile obținute. În concluzie, oficialul BNR, spunea anul trecut, că nu mai există mult spațiu de creștere în ceea ce privește creditul pentru populație și în această situație nu este exclus ca Banca Națională să apeleze la un mecanism de intervenție.

Nu ar fi pentru prima dată când se aplică măsuri administrative asupra procesului de creditare. În februarie 2004, se stabilea un grad maxim al îndatorării de 30% și un avans de 25% pentru creditele de consum și un prag de 35% pentru creditele imobiliare. Măsurile au fost luate atât pentru creditele în lei, cât și pentru cele în valută.

În august 2005, s-a introdus un grad maxim de îndatorare de 40% din venituri pentru toate datoriile de natura creditului (leasing, credite bancare sau credite de la instituții nefinanciare).

În martie 2007, s-a cerut băncilor să își definească prin norme interne gradul de îndatorare pe categorii de debitori.

În august 2008, li s-a cerut băncilor să introducă teste de stres care să ia în calcul creșterea dobânzii și creșterea cursului de schimb valutar față de leu. Cu toate acestea, venirea crizei a creat probleme serioase și un volum semnificativ de credite neperformante pentru băncile comerciale.

Din anul 2011, băncile sunt obligate, de regulamentele băncii centrale, să efectueze țeste de stres pentru clienți care să țină cont de riscul valutar, riscul de creștere a dobânzii și cel de reducere a veniturilor debitorilor. Spre exemplu, au fost stabilite valorile șoc pentru factorii de risc. Acestea sunt: deprecierea leului cu 33% față de euro, cu 52% față de francul elvețian și cu 40% față de dolar; șoc de 0,6 puncte procentuale pentru creșterea dobânzii și un șoc de 6% pentru riscul de venit.

Acum se pune problema ca plafonarea gradului de îndatorare să crească la 50% din venituri. Părerile sunt împărțite, după cum se poate vedea. Dar un prag pus acum, chiar dacă pare o măsură anti-piață, poate să fie binevenit pentru eventuale “zile negre”.

588