Schimbare de macaz a guvernării PSD

Atrag atenția liniile de politică economică, extrem de cuprinzătoare și generoase. Este vorba despre șase domenii prioritare. Ele sunt infrastructura, agricultura, resursele naturale și energia, tehnologia informației, sănătatea și educația.

În ceea ce privește infrastructura, se promite o infuzie uriașă de capital care să permită un salt pe termen scurt. Problema este că nu sunt oferite mai multe indicii, realiste, care să arate care vor fi sursele acestei “infuzii uriașe de capital”. Iar în lipsa acestor clarificări, este greu de crezut că noile promisiuni de dezvoltare a infrastructurii vor fi cu adevărat puse în practică.

În domeniul agriculturii, în afară de vechea idee a potențialului uriaș, se prezintă măsura revizuirii legislației de vânzare a terenurilor astfel încât capitalul agricol să revină sau să rămână în proprietatea cetățenilor români. Un deziderat care intră, însă, în contradicție cu legislația europeană.

În ceea ce privește domeniul energiei și resurselor, se promit investiții pe toată linia: redeschiderea unor mine de cărbuni, construirea de hidrocentrale și termocentrale, dar și a reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă. De asemenea, se dorește ca “România să aibă beneficii importante” din resursele de hidrocarburi din Marea Neagră. Bineînțeles, fără să facă nicio investiție.

Industria de tehnologia informației se bucură de o atenție aparte. În primul rând, se promite în document că în anul 2040, România va deveni principalul centru tehnologic din Europa Centrală și de Est. Va fi interesant de văzut, dacă nu se va întâmpla așa, peste 22 de ani, cine va fi tras la răspundere. În rest, există o mulțime de facilități care sunt promise sectorului de tehnologia informației și comunicațiilor: mărirea deducerilor fiscale pentru cheltuielile de cercetare-dezvoltare, acordarea de granturi, înființarea unui Fond de investiții în tehnologie, investiții în infrastructură și altele. Nu se suflă, însă, nicio vorba despre încurcăturile pe care le-a adus trecerea contribuțiilor de la angajator la angajat, în industria de tehnologia informației.

În ceea ce privește educația și sănătatea, temele sunt comune: se vorbește despre importanta acestor sectoare, despre investiții și despre creșterea salariilor în aceste domenii.

Un capitol aparte îl constituie ideea de a încuraja capitalul românesc. În documentul PSD se afirmă că ar trebui cu adevărat încurajat, protejat și respectat capitalul românesc. Și că legislația care discriminează capitalul autohton va fi schimbată imediat. Ba chiar, premierul Viorica Dăncilă a oferit și câteva amănunte: este vorba despre schimbarea legislației privind achizițiile publice după un așa-numit model german.

Este greu de spus în ce măsură posibila schimbare a legii va face, de exemplu, ca un producător de autobuze din România să câștige o licitație organizată de regia de transport din București în favoarea unei companii din Turcia.

În fine, o idee cu adevărat salutară este asumarea unei ținte clare pentru trecerea la moneda euro a României. Ținta de adoptare a monedei europene este anul 2024, iar în document sunt schițate și etapele parcursului de adoptare a monedei euro, precum înființarea unei Comisii naționale de adoptare a monedei euro și anunțul, pe 1 decembrie, a calendarului de aderare la zona Euro.

Dacă din toate promisiunile guvernului, măcar măsurile privind trecerea la euro se vor realiza tot ar fi o performanță.