Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Ce mai vrea și FMI de la guvernul României

După ce o întreagă suită de firme de consultanță, de agenții de rating și de organizații ale mediului de afaceri au atras atenția Guvernului asupra creșterii economice nesustenabile, a venit și rândul Fondului Monetar Internațional să își prezinte analiza. Reprezentanții FMI s-au aflat timp de 10 zile la București pentru o vizită de evaluare a situației generale a economiei, o evaluare făcută în virtutea articolului 4 din tratatul dintre Fond și România. Mai exact, instituția financiară internațională realizează un raport privind evoluția economiei și îl prezintă în fața board-ului FMI.

 

Raportul este important pentru că oferă o imagine a economiei românești în fața FMI și pe cale de consecință în fața investitorilor internaționali. Este clar că analizele FMI sunt o bună bază de informare pentru companii și chiar pentru instituțiile europene.

Raportul prezentat de experții FMI realizează o analiză completă a politicilor publice și a sistemului bancar și, din nefericire pentru guvern, reia o serie de teme care nu sunt deloc pe placul actualului Executiv. Prima și cea mai importantă, este aceea că ritmul înalt de creștere obținut se datorează consumului, creșterii salariului minim și relaxării fiscale.

Anul acesta, se spune în documentul FMI, creșterea va încetini până la 5%, iar fără schimbări în politicile publice este de așteptat ca ritmul creșterii economice să fie tot mai lent. O temă aparte este cea a încadrării în deficitul bugetar. Reprezentanții FMI afirmă foarte clar în raportul de săptămâna trecută că anumite venituri bugetare au fost supraestimate, iar cheltuielile bugetare au fost subestimate, ceea ce pune un mare semn de întrebare asupra respectării, anul acesta, a deficitului bugetar.

Reprezentantul FMI nu s-a sfiit să deschidă și tema reorganizării ANAF, un proces care a intrat într-o clară stagnare, în sensul că reorganizarea ANAF, sprijinită de un împrumut de la Banca Mondială, este practic blocată. FMI atrage atenția chiar și asupra procesului lent de informatizare a fiscului. Logica reorganizării ANAF este de a reduce birocrația în relația cu contribuabilii și, nu în ultimul rând, de a aduce mai mulți bani la buget.

De asemenea, se recomandă ca schimbările fiscale promovate să fie aplicate într-un timp rezonabil și cu consultarea prealabilă a părților interesate. Este foarte clar că reprezentanții FMI se referă la modul în care a fost anunțată și aplicată așa-numita “revolutie fiscală”.

Un capitol aparte al raportului îl constituie situația sistemului bancar și politica monetară a Băncii Naționale. Se arată că situația băncilor este bună (băncile sunt capitalizate, au lichidități, profitabilitatea crește și rata creditelor neperformante scade), dar FMI are și o serie de recomandări pentru banca centrală. Este vorba despre limitarea gradului de îndatorare pentru creditele ipotecare, o temă pe care BNR a pus-o deja în discuție, dar asupra căreia nu s-a luat încă o decizie. FMI salută chiar și inițiativa guvernului de a reduce gradual programul “Prima casă”.

O altă observație cuprinsă în raportul FMI se referă la expunerea mare a sistemului bancar asupra titlurilor de stat, adică 29% din totalul activelor bancare. În acest sens, FMI recomandă o creștere a capitalului băncilor pentru a putea rezista în cazul unor potențiale pierderi din expunerea asupra datoriei suverane.

În concluzie, nu se pune problema unui nou împrumut de la FMI, în pofida unor opinii din spațiul public. Motivul este simplu: FMI, în ciuda schimbărilor din ultimul deceniu, rămâne un împrumutător de ultimă instanță. Adică, doar atunci când piața internațională împrumută statul respectiv cu dobânzi inaccesibile sau când economia locală intră în criză.

Să sperăm că nu se va ajunge aici. Dar rapoartele anuale ale FMI rămân un reper important pentru mediul economic internațional. Ideal ar fi ca documentul să fie luat foarte în serios și în România.