Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Un semnal mare de alarmă: deficit bugetar imens în primele două luni ale anului

deficit.jpg

România, pe ultimul loc în UE la raportul dintre deficit și venituri bugetare.
România, pe ultimul loc în UE la raportul dintre deficit și venituri bugetare
Image source: 
pixabay.com

Luna februarie a adus o mare și neplăcută surpriză bugetară. După foarte mulți ani, bugetul de stat înregistrează deficit după primele două luni. Este un caz rar, întrucât norma a fost în ultimii ani ca, indiferent de deficitul bugetar prognozat, acesta să fie realizat în ultimele luni ale anului. Explicația era aceea că în ultimele luni ale anului se decontau o bună parte din investițiile realizate de administrațiile locale.

Anul acesta, regula s-a schimbat. În luna februarie s-a înregistrat deja un deficit uriaș, fără nicio exagerare. În cifre nominale, deficitul este de 5,4 miliarde lei, ceea ce înseamnă, 0,59% din produsul intern brut. Pentru comparație, anul trecut, pe primele două luni, bugetul avea un excedent de 397 milioane lei. Și tot pentru comparație, trebuie spus că o situație de acest gen s-a mai înregistrat în anii de criză de după 2009. Actualul deficit se situează, de exemplu, la nivelul din anul 2010, atunci când a fost de 5,8 miliarde lei.

Suntem în fața unei dificultăți bugetare majore? În mod cert, da. Ceea ce nu înseamnă că ritmul de creștere a deficitului bugetar se va menține. Ar însemna că la sfârșitul anului deficitul să depășească 3% din PIB. Ca de obicei, însă, deficitul se reglează din investiții sau mai exact din tăierea investițiilor publice.

De unde provine, însă, deficitul bugetar atât de mare? În primul rând, din creșterea puternică a cheltuielilor bugetare, respectiv cu 38,5% mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut. Este, din nou, un record pentru ultimii ani. O creștere a cheltuielilor cu aproape 40% în primele două luni ale anului, este greu de imaginat.

Cheltuielile au crescut din cauza salariilor, plus 19% și la un capitol neașteptat și anume cheltuieli cu bunuri și servicii. Bunurile și serviciile reprezintă achizițiile administratiei plus, de exemplu, produsele medicale. Ceva nu se leagă aici, dacă ne gândim că la sfârșitul anului trecut a existat o ordonanță care limita achiziția de bunuri de către ministere și instituții publice, iar spitalele invocă din nou lipsa medicamentelor.

Pe de altă parte, pare spectaculoasă creșterea de peste patru ori a cheltuielilor cu investițiile. În aparență, este o veste bună, dacă ne gândim că de ani de zile se vorbește despre creșterea investițiilor publice. Numai că suntem în fața unei cifre înșelătoare, pentru că Ministerul Finanțelor Publice a precizat, pentru “Ziarul financiar” că la acest capitol au fost incluse o serie de achiziții de armament. Deci, investițiile românești sunt, de fapt, cheltuieli în industria de apărare.

De asemenea, subvențiile au avut o creștere impresionantă, cu 136%, care se explică prin plata subvențiilor agricole și pentru sectorul de transporturi. La fel, cheltuielile sociale au crescut cu 12% și încă nu a intrat în vigoare creșterea punctului de pensie.

Prea mult pentru un buget atât de limitat. Chiar dacă economia a oferit un plus mai mult decât decent bugetului. Adică, veniturile bugetare au crescut cu 21%. Baza creșterii este dată de veniturile din contribuții de asigurări, plus 28%, ca urmare a creșterii salariilor și mutării contribuțiilor de la angajator la angajat. De asemenea, veniturile nefiscale, adică dividendele companiilor de stat, au înregistrat un salt spectaculos de 23,7%.

 În concluzie, bugetul pe primele două luni ale anului ne transmite un mesaj. Economia, sectorul privat și cel public, nu mai poate ține pasul cu creșterea cheltuielilor statului. Ceea ce ne arată că va fi un an la limită în ceea ce privește sănătatea bugetului.

1040