Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Când BNR iese din “turnul de fildeș”, senatorii dau bir cu fugiții

isarescu.png

Guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu
Image source: 
Facebook

Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României a fost ieri “in corpore” în fața Comisiei economice a Senatului. Toți cei nouă membri ai Consiliului au fost prezenți, un fapt rar, dacă ne gândim că ultima apariție a guvernatorului Isărescu la o comisie parlamentară datează din anul 2015, cu ocazia prezentării situației debitorilor care au luat împrumuturi în franci elvețieni.

Se poate spune că Mugur Isărescu și membrii Consiliului au ieșit pentru câteva ore din “turnul de fildeș”. Trebuie, însă, spus că ideea unui dialog între oficialii BNR și membrii Parlamentului este de bun augur și nu rămâne decât să sperăm că, după mulți ani, vom vedea și o dezbatere parlamentară asupra raportului de activitate al BNR.

Fără nicio explicație, senatorii PSD din Comisia economică nu au fost prezenți la dezbatere, un gest de neînțeles dacă ne gândim că, recent, președintele PSD a trimis o scrisoare guvernatorului BNR, iar, anul trecut, premierul în exercițiu trimitea săgeți ironice către bancă centrală.

Ce s-a întâmplat la dezbaterea din comisia senatorială?

Guvernatorul Isărescu a prezentat o analiză privind evoluția inflației. Nu au fost lucruri spectaculoase, ci mai degrabă o reluare a temelor importante incluse în raportul asupra inflației, prezentat periodic. 

Prețurile cresc din cauze diferite. De la prețul internațional al țițeiului, până la liberalizarea tarifelor la gaze naturale și de la creșterea euro în raport de leul, până la presiunea creșterii consumului la majoritatea bunurilor și serviciilor.

Temele importante de reflecție aduse în discuție la audierea reprezentanților BNR au fost politica fiscală, felul în care BNR a reacționat în față creșterii inflației și, bineînțeles, așteptările privind evoluția inflației. 

Mai mult sau mai puțin voalat, guvernatorul Mugur Isărescu a explicat că politica fiscală prociclică a contribuit la creșterea inflației. Ce înseamnă politică fiscală prociclică? Este atunci când există creștere economică susținută, iar guvernul reduce taxele și crește salariile și pensiile. Este exact ce s-a întâmplat în ultimii doi-trei ani, în România. Chiar dacă guvernul omite de fiecare dată să enumere printre cauzele creșterii prețurilor deciziile fiscale și salariale pe care le-a luat, adevărul este spus de Banca Națională. Atunci când crești salariile și pensiile în același timp cu reducerea taxelor, este, în materie de creștere a prețurilor, ca și cum ai turna gaz peste foc. 

De aceea, la acest capitol, concluzia este clară: în condițiile unei politici fiscale mai puțin generoase, inflația se va întoarce, anul acesta, la nivelul de 3,5%, de la 4,7%, în luna februarie. Adică, în cazul în care guvernul va opri “cadourile” fiscale și salariile, prețurile își vor tempera creșterea.

O temă aparte a dezbaterii a fost cea a felului în care a rectionat BNR în fața fenomenului inflaționist. Adică, senatorul Florin Cîțu, cel care a inițiat dezbaterea, a fost de părere că BNR putea reacționa mai repede și mai puternic, adică ar fi trebuit să crească mai mult dobânda de politică monetară. Mugur Isărescu a explicat că banca centrală a dorit să vadă cum se transmit în prețuri deciziile fiscale și salariale. Iar creșterea inflației s-a simțit tot mai acut începând din toamna trecută și Banca Națională a reacționat anul acesta, adică a crescut de două ori dobânda de politică monetară, până la 2,25%.

De asemenea, Mugur Isărescu a ținut să precizeze că, spre deosebire de țări precum Cehia, Ungaria sau Polonia, în România deficitul de cont curent și deficitul comercial au crescut semnificativ. Aceste evoluții au pus presiune asupra evoluției cursului de schimb, în sensul creșterii monedei europene în raport cu leul.

“Presiunea deprecierii monedei naționale a fost încă un argument pentru creșterea dobânzii de politică monetară. Stabilizarea cursului de schimb nu se poate face la orice dobândă”, a declarat Mugur Isărescu.

Morala este că politica monetară, adică nivelul dobânzii-cheie, depinde de economia reală. Iar în economia reală deficitul comercial  a crescut. În anul 2017, cu 30% față de anul precedent, iar deficitul de cont curent aproape că s-a dublat, ceea ce a însemnat ieșiri mai mari de valută decât intrări. Guvernatorul BNR a dat exemplul Cehiei, care a terminat anul trecut cu excedent commercial, dar și al Poloniei și Ungariei,  care au rămas în cadrul de inflație țintit de băncile centrale, ceea ce a făcut ca dobânzile să nu crească. 

În  fine,  ceea în ce privește evoluția inflației, oficialii BNR au spus clar: inflația se va calma spre sfârșitul anului, dacă  politica fiscală va fi liniștită, adică dacă nu vor fi luate noi decizii populare în materie de taxare și salarii bugetare. 

Este evident că guvernul încearcă să scoată castanele din foc cu mana BNR. Adică să dea impresia populației că prețurile cresc din  cauza băncii centrale. Ieri, oficialii BNR au avut  o mică lecție de economie. Din păcate, de la lecție au lipsit tocmai cei care trebuiau să o audă bine: senatorii PSD.

776