Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Vrea Viorica Dăncilă să se joace cu cifrele?

dancila.jpg

Guvernul a decis joi, 12 aprilie, trecerea Institutului Național de Statistică din "subordinea Guvernului și coordonarea secretarului general al Guvernului, în subordinea Guvernului și în coordonarea prim-ministrului, prin Secretariatul General al Guvernului".
Image source: 
site-ul Guvernului României

Inflația anuală a ajuns în luna martie la 5%. O cifră rotundă, așteptată și ridicată, dacă avem în vedere că anul trecut, în aceeași perioadă (este inevitabilă comparația) rata inflației era de 0,2%. Ce s-a întâmplat între timp? Datele statistice ne arată harta scumpirilor. Legumele și fructele, proaspete sau din conserve, au avut creșteri de prețuri semnificative, cu până la 10%. Ouăle au oscilat din punctul de vedere al prețului. Anul trecut îl încheiau cu o creștere record. Acum, în luna martie, se întorc aproape de prețul de dinainte de criza din toamna lui 2017.

La fel, tarifele la utilități, energie electrică și gaze naturale, și combustibili au cunoscut o creștere continuă și constantă. Dar dincolo de cifrele statistice ale inflației este clar că influențele asupra prețurilor au mai venit din mai multe zone. Este vorba despre creșterea euro în raport cu moneda națională.

A doua sursă de creștere a prețurilor este chiar creșterea veniturilor, salarii și pensii. Consumul a crescut ambalat de creșterea veniturilor. În fine, o a treia sursă de creștere a inflației a fost expansiunea creditului pentru persoane fizice. Cu alte cuvinte, consumatorii români au avut venituri mai mari, din muncă sau din credite, pe care le-au cheltuit pe piața internă.

Marea problemă este că inflația a ajuns la un nivel atât de ridicat încât se simte în viața de zi cu zi. Nu doar statistic. Prețurile crescute se văd în piață, în supermarket sau în coșul nostru zilnic. Cifrele nu mai lasă loc la nicio îndoială, iar creșterile de salarii și de pensii, temperate de transferul de contribuții sociale de la angajator la angajat, sunt măcinate de cele cinci procente ale inflației.

Trebuie reamintit că prognozele băncii centrale arată că inflația se va calma la jumătatea acestui an și va coborî la 3,5%, la sfârșitul lui 2018. Dacă prognozele vor fi confirmate de realitate, pentru ca să nu uităm că Mugur Isărescu și-a luat recent și o marjă de siguranță. În sensul că a lăsat să se înțeleagă că este posibil ca inflația să nu scadă în conformitate cu așteptările BNR. În orice caz, decizia Consiliului de administrație al BNR de a păstra dobânda-cheie la nivelul de 2,25% este legată de urmărirea evoluției ratei inflației.

Dincolo de creșterea prețurilor, ieri guvernul a decis trecerea Institutului Național de Statistică din "subordinea Guvernului și coordonarea secretarului general al Guvernului, în subordinea Guvernului și în coordonarea prim-ministrului, prin Secretariatul General al Guvernului". Așadar, o schimbare în care apare explicit funcția de premier.

Mutarea este interpretată diferit. Purtătorul de cuvânt al guvernului susține că Institutul este demult în subordinea premierului și că acum nu s-a făcut decât o armonizare legislativă. Surse guvernamentale afirmă că este doar o schimbare strict birocratică menită să asigure finanțarea institutului. În fine, opoziția politică, prin liderul deputaților PNL, Raluca Turcan, este de părere că premierul Viorica Dăncilă va aviza comunicatele Institutului de Statistică.

Se va juca într-adevăr Viorica Dăncilă cu cifrele statistice? Este greu de spus, în acest moment. Cert este că în Codul de bune practici al statisticii europene, independența profesională este la loc de cinste. Chiar primul principiu al Codului de bune practici statuează clar "independența institutelor naționale de statistică și a Eurostat în fața intervențiilor politice și a altor interferențe externe în ceea ce privește culegerea, producerea și difuzarea datelor statistice este înscrisă în legislație". În același timp, independența Institutului de Statistică trebuie apărată și de profilul profesional al celor care conduc instituția. Așadar, procedurile, normele și nivelul profesional al salariaților din institut sunt redutele de apărare împotriva eventualelor încercări de influentare care pot veni din sfera politică.

Ascultă: Vrea Viorica Dăncilă să se joace cu cifrele?
505