BNR „întoarce foaia”. Extrage lichiditatea din piață și dobânda crește

Iată că realitatea confirmă estimările dlui Isărescu. Dobânda ROBOR, dobânda interbancară, a crescut la 2,17%, cel mai înalt nivel din ultima perioadă și putem constata că se apropie vertiginos de dobânda-cheie a Băncii Naționale.

Interesantă este însă mișcarea de pe piața monetară care a dus la creșterea dobânzii ROBOR. La începutul acestei săptămâni, banca centrală a făcut o schimbare neașteptată: a atras din piața bancară depozite în valoare totală de 18,66 miliarde lei. În primul rând, trebuie remarcată suma extrem de mare. Patru miliarde euro, echivalent în lei, extrași din piață dintr-o lovitură înseamnă ceva. Sau mai exact a însemnat o reducere a lichidității și implicit o creștere rapidă a dobânzii ROBOR.

În al doilea rând, trebuie remarcat că BNR nu a mai atras depozite de la bănci de acum șapte ani, din 2011. Totodată, trebuie semnalat că banca centrală și-a adjudecat întreaga sumă oferită de bănci, fapt care nu s-a întâmplat niciodată în ultimele patru ședințe de atragere de depozite organizate.

Ceea ce ne arată cât de mare era lichiditatea în piața bancară, dar și cât de mare este hotărârea BNR de a steriliza sumele în exces. De ce au fost atrase băncile comerciale de oferta Băncii Naționale? Pentru că dobânda oferită a fost considerată foarte bună, 2.25% pe an. Pentru că plasamentele făcute în credite pentru populație și firme sunt mult mai complicat de gestionat. Pentru că oferta BNR a fost fără îndoială o oportunitate. Este adevărat că doar pentru o săptămână, pentru că aceasta a fost maturitatea oferită de Banca Națională pentru banii atrași din sistemul bancar.

Deci până lunea viitoare, pe 23 aprilie, aproape 19 miliarde lei vor sta parcați la Banca Națională. Un motiv destul de puternic pentru ca dobânda ROBOR să crească și să ajungă la nivelul dobânzii-cheie.

În ultimă instanță, costurile băncii centrale nu sunt exorbitante. Dobânzile plătite pentru o săptămână sunt de sub un milion de lei, dar obiectivul important al băncii centrale este de a reduce lichiditatea.

Absorbția banilor din piața interbancară mai are și alte două efecte. Pe de o parte, dobânzile la depozite au rămas în urma celor de la creditele noi. Este una din observațiile făcute de BNR, în minuta Consiliului de administrație după decizia privind dobânda de politică monetară din aprilie. În diverse ocazii, reprezentanții Băncii Naționale au atras atenția băncilor comerciale să reducă ecartul dintre dobânzile la depozite și cele la credite. Explicația acestei diferențe este supralichiditatea din piață.

Pe de altă parte, mai mulți lei în piață înseamnă condiții pentru ca moneda locală să crească. Iar banca centrală a anunțat că aprecierea leului este la fel de complicată pentru economie ca și creșterea euro.

În concluzie, BNR a trecut la un alt nivel al operațiunilor de piață. În momentul în care BNR a atras 19 miliarde lei ne arată că politica monetară s-a înăsprit, după cum se exprimă analiștii financiari. Dobânzile vor crește, cu toate beneficiile și durerile de cap pe care le presupune acest proces. Trebuie remarcat și că în pofida nervozității din sfera politică, Banca Națională își face treaba.