Economia văzută de la BNR

Din acest punct de vedere, al interpretării indicatorilor economici, este interesant de citit minuta ședinței de politică monetară a Consiliului de administrație al BNR. Minuta este, de fapt, o sinteză a dezbaterilor din Consiliul de administrație și este interesantă prin faptul că ne arată cum gândesc și cum analizează bancherii centrali economia românească. 

Așadar, iată ideile și faptele importante. Inflația a crescut în februarie până la 4,72%, iar în martie la 5%, cauzele fiind pe partea ofertei, în limbaj economic. Adică, este vorba despre reducerile de taxe și impozite, dar și de majorarea tarifelor la gaze naturale, energie electrică, energie termică, precum și creșterea prețurilor combustibililor, pe fondul cotațiilor petrolului.

Creșterea economică a încetinit în trimestrul IV al anului trecut, după patru trimestre consecutive de accelerare. Creșterea economică a venit pe fondul susținerii solide a consumului, deși în diminuare față de anul anterior, dar a existat și o influență pozitivă a investițiilor, ca urmare, se spune în documentul BNR, a efectului de bază, adică a investițiilor publice scăzute din primele trei trimestre ale anului 2017.

Exportul net continuă să aibă o contribuție negativă la creșterea economică din cauza creșterii importurilor în raport de exporturi. Dar, membrii Consiliului de administrație al BNR au constatat că România a înregistrat cel mai înalt ritm de creștere economică din perioada post-criză, dar accelerarea a fost însoțită de majorarea sensibilă a deficitului de cont curent și cel structural.    

Rata șomajului a stagnat la începutul acestui an, după scăderea din ultimul trimestru al anului trecut. În opinia bancherilor centrali oferta limitată de forță de muncă duce la constrângeri ale producției, dar în același timp, creează condițiile pentru stimularea automatizării producției.

S-a constatat, de asemenea, scăderea salariului mediu net real din cauza creșterii ratei anuale a inflației și în pofida creșterii salariului mediu brut nominal de anul trecut.

Creditul acordat sectorului privat s-a menținut în primele două luni ale acestui an la nivelul din ultimul trimestru al anului trecut, iar creșterea a provenit într-o proporție semnificativă de la creditul în lei. Observația Consiliului de administrație al BNR a fost că ritmul de creștere al creditului acordat sectorului privat, de 5,6%, este sub ritmul anual de creștere economică, această evoluție arătând că gradul de intermediere financiară a scăzut. Că este bine sau rău, face parte din altă discuție. Cert este că rata dobânzii a crescut, iar cursul de schimb leu-euro a fost stabil în a doua parte a anului trecut.

Există și o serie de previziuni privind evoluția viitoare a principalilor indicatori economici. Astfel, inflația va crește"marginal", apoi se va stabiliza; creșterea economică va continua să încetinească față de vârful atins anul trecut și s-a concluzionat că esențiale sunt dozajul și cadența ajustării ratei dobânzii-cheie și evoluția dobânzilor pe piața monetară.

Minuta BNR exprimă un lucru simplu și clar: cât de mulți parametri economici și cât de multe evoluții și tendințe ale indicatorilor trebuie luați în calcul atunci când este judecată economia.