Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Epoca dobânzilor mici se apropie de final și în zona euro

dobanzi.png

Cum reușește Grecia să surclaseze România pe piețele financiare
Cum reușește Grecia să surclaseze România pe piețele financiare
Image source: 
pixabay.com

Cotidianul german cu profil economic, “Handelsblatt”, a realizat recent o analiză privind efectele dobânzilor scăzute asupra economiilor zonei euro. Prima constatare este că deși germanii au criticat de foarte multe ori politica dobânzii zero a Băncii Centrale Europene, bugetul Germaniei a avut beneficii importante. Bineînțeles, că în viață și în economie nu poți să le ai pe toate. Adică, dobânzile mici de la nivel european au fost criticate pentru că germanii au ajuns să își țină economiile ”la saltea", în loc să le depună în bănci.

Dar, bugetul a avut de câștigat. "Handellsblatt" a calculat că, în ultimii 10 ani, Germania a plătit în contul dobânzilor la împrumuturi numai 288 miliarde euro, față de estimările bugetare prin care se anticipa plata a 450 miliarde euro. Suma economisită este de 162 miliarde euro, ceea ce înseamnă aproape jumătate din întregul buget anual federal. Evident, că reducerea cheltuielilor cu dobânzile a avut partea sa de contribuție la excedentul bugetar pe care l-a înregistrat, anul trecut, Germania.

Germania nu este singurul stat care a avut beneficii de pe urma dobânzilor mici, cu atât mai mult cu cât această perioadă s-a sincronizat cu câțiva ani de creștere economică. Bundesbank, banca centrală germană, a calculat că țările zonei euro au economisit, în contul plății dobânzilor, după anul 2008, în total, peste 1.000 miliarde euro. Mai mult, anul acesta, va fi primul de la crearea zonei euro când toate statele vor raporta deficite bugetare de sub 3% din produsul intern brut.

Paradoxul este că România nu a profitat, în ultimii ani, de scăderea dobânzilor, în sensul că nu există diferențe semnificative între programarea bugetară și execuția efectivă. Sunt două ipoteze: fie programarea bugetară din România a fost impecabilă, fie guvernele nu au știut să beneficieze de reducerea dobânzilor.

Marea întrebare este: o dată cu creșterea dobânzilor cât de mare va fi presiunea asupra bugetelor statelor europene? Experții cred că impactul creșterii dobânzilor la nivelul zonei euro va depinde de investițiile publice făcute în anii anteriori și de sănătatea bugetară. Toate statele europene au nevoie de investiții în infrastructură, educație sau cercetare. Dar unele nu le vor putea face. Germania, de exemplu, cu excedentul său bugetar, și-a propus deja să crească cheltuielile publice cu 46 miliarde euro, în următorii patru ani. O mutare pe care o așteaptă toate statele europene, din afara și din interiorul zonei euro, care i-au reproșat, în ultimii ani, Germaniei că duce o politică de cheltuieli mult prea "strânsă", care nu lasă economia europeană să aibă rate de creștere mai mari.

Un alt efect al dobânzilor mici a fost asupra creditării populației și companiilor. Standardele de creditare s-au relaxat, iar împrumuturile au crescut. Dar apropiata creștere a dobânzilor în zona euro va pune piața creditelor în altă situație.

În România, creditarea a urcat semnificativ, în ultimii ani. Datele cele mai recente arată că în luna martie a acestui an creditarea populației și a firmelor a crescut față de aceeași perioadă a anului trecut cu 6%. Pe componente, creditul în lei a crescut cu 16 procente, iar cel în valută a scăzut cu aproximativ 10%. Este o tendință care a început de o bună perioadă de timp și acest lucru înseamnă că dobânda ROBOR este importantă pentru o parte importantă din debitori.

Epocă dobânzilor mici s-a terminat în România și se pregătește să se încheie și în zona euro. Unele state europene au știut să profite din plin de acest moment rar în economia mondială.

Epoca dobânzilor mici se apropie de final și în zona euro (AUDIO)