Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


UE deschide bătălia bugetului post-Brexit (France Presse)

eu_1.jpg

”Plasa de securitate indispensabilă a ajutoarelor directe către agricultori nu poate să fie afectată”, avertizează o sursă diplomatică
”Plasa de securitate indispensabilă a ajutoarelor directe către agricultori nu poate să fie afectată”, avertizează o sursă diplomatică
Image source: 
Wikimedia Commons

Comisia Europeană va amesteca ingrediente explozive - tăieri de fonduri europene, noi condiţii de eligibilitate, creşterea contribuţiilor naţionale - în proiectul pe care îl va dezvălui miercuri în vederea bugetelor post-Brexit ale Uniunii, relatează AFP.

Odată cu propunerea sa, Bruxellesul lansează o cursă contra cronometru, îndemnând statele membre şi Parlamentul European să-şi încheie negocierile înaintea alegerilor europene din mai 2019, la două luni după divorţul efectiv cu Regatul Unit. Este vorba despre o provocare, având în vedere divergenţele şi liniile roşii deja afişate de anumite state, grijulii să nu bage mai mult mâna în buzunar sau să păstreze părţi din buget de care beneficiază în prezent, în perioada 2021-2027. Ele ”vor fi nevoite să-şi asume ambiţiile afişate în vederea relansării UE” în 27 de state membre după Brexit, avertizează un reprezentant care a participat la pregătirea viitorului ”cadru financiar plurianual” în cadrul Comisiei lui Jean-Claude Juncker.

Anvelopa perioadei în curs (2014 - 2020) a fost stabilită, în urma unor negocieri tensionate, la aproximativ 1.000 de miliarde de euro - o sumă impresionantă, dar care reprezintă doar 1% din Venitul Naţional Brut cumulat al statelor membre. Acum, plecarea britanică face ecuaţia şi mai complexă - lăsând o ”gaură” de 12-14 miliarde de euro pe an în finanţele europene, potrivit estimărilor Bruxelles-ului.

Ruptura cu acest ”contributor net” pică cu atât mai rău, cu cât Uniunea Europeană caută să finanţeze noi politici, în domeniul apărării sau migraţiei. Cu scopul de a proteja mai bine frontierele externe ale spațiului comunitar, Comisia Europeană vrea astfel ”să-şi crească mai mult de cinci ori” efectivele agenţiei Frontex după 2020 şi să le aducă la aproape 6.000 de oameni, potrivit unei surse europene.

Cresc contribuțiile naționale?

Soluţia este un amestec de economii şi de noi resurse, pledează comisarul pentru buget, germanul Günther Oettinger, care doreşte ca bugetul să poată să urce de la 1% cât este în prezent la ”între 1,1 şi 1,2%” din VNB al UE. ”Va trebui să se facă tăieri”, a avertizat el, vizând Politica Agricolă Comună, un pilon istoric al construcţiei europene, şi fondurile de coeziune plătite regiunilor celor mai sărace - două domenii care reprezintă 37% şi, respectiv, 35% din bugetul UE.

Comisia va propune ”reduceri modeste”, ”sub zece procente”, potrivit unei surse europene. Ele vor fi însă dificil de acceptat în mai multe ţări, şi mai ales în Franţa, ai cărei agricultori sunt principalii beneficiari ai ajutoarelor directe în cadrul PAC. Parisul este pregătit să apere o ”reformă destul de substanţială”, însă ”plasa de securitate indispensabilă a ajutoarelor directe către agricultori nu poate să fie afectată”, avertizează o sursă diplomatică.

Ţările din Europa de Est se opun tăierilor din fondurile de coeziune, care ar putea să fie reorientate către ţări cu un nivel de şomaj mare în rândul tinerilor, ca Spania sau Italia.

Presiuni politice

Unii se simt ameninţaţi în mod direct de acest proiect, confirmat de Comisia Europeană, care vrea să lege în mod direct plata fondurilor europene de respectarea statului de drept.

Polonia, acuzată de Bruxelles de încălcarea independenţei justiţiei, şi Ungaria, criticată din cauza derivelor sale ”iliberale”, se pregătesc deja de luptă, apreciind că sunt puse să plătească din cauza refuzului de a primi migranţi.

”Noi nu vom accepta mecanisme arbitrare care vor face din gestionarea fondurilor un instrument de presiuni politice la cerere”, a avertizat adjunctul ministrului polonez al Afacerilor Europene, Konrad Szymanski.

Ţări ca Austria sau Olanda s-au mobilizat deja împotriva unei creşteri a contribuţiilor naţionale cerute de CE, la care Germania şi Franţa, principalii contributori, sunt dispuse.

Comisia vrea ca taxarea schimburilor de cote de carbon, înăsprită începând din 2020, să fie orientată către bugetul Uniunii Europene şi către statele membre. Crearea unor taxe asupra materialelor platice este, de asemenea, avută în vedere.

Cel puţin asupra unui punct, Brexitul va oferi o oportunitate, făcând caduc rabatul acordat Londrei, care a servit apoi drept justificare ca alte state membre să-l obţină la rândul lor. ”Este momentul asanării”, îndeamnă un diplomat.