Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Europa bună și Europa rea

euro.jpg

România a atras 16% din fondurile europene alocate în actualul exercițiu bugetar.
România a devenit a 16-a țară din Uniunea Europeană după mărimea produsului intern brut.
Image source: 
pixabay.com

Ministrul fondurilor europene a anunțat săptămâna trecută că gradul de absorbție a banilor europeni, în actualul exercițiu bugetar, este de 16%. Este mult sau puțin? Greu de spus, pentru că este dificil pentru un cetățean să aibă percepția concretă a ceea ce înseamnă atragerea banilor europeni.

Mult mai vizibil este faptul că tema fondurilor europene a devenit o armă de atac politic. De foarte multe ori, s-au auzit acuzații la adresa diferitelor guverne că absorbția de fonduri europene este zero. De fiecare dată, a fost o exagerare, întrucât un zero absolut nu există, totuși, pe întregul palier al accesării fondurilor europene. Poate doar în anumite domenii și în anumite perioade s-a întâmplat ca intrarea de fonduri europene să fie zero.

Rata de absorbție, de 16%, anunțată de ministrul de resort este mică dacă avem în vedere că mai sunt numai doi ani și jumătate din actualul exercițiu bugetar. Dar, la fel cum s-a întâmplat și cu cel anterior, este foarte probabil ca pentru țările întârziate, așa cum este România, să se acorde prelungiri de câțiva ani pentru folosirea banilor europeni din actualul buget.

Culmea este că prelungirea perioadei de utilizare a banilor europeni este în defavoarea României, pentru că în felul acesta se amână derularea unor noi proiecte finanțate din fondurile bugetului european la zi.

Pe de altă parte, este greu de explicat lentoarea cu care administrația din România a trecut la noul exercițiu bugetar. Mai ales, că există experiența derulată în perioada 2007-2013. Este greu de înțeles motivul pentru care în patru ani și jumătate au fost absorbiti doar 16% din banii europeni. Explicațiile pe care le-am auzit de-a lungul timpului au fost că România nu a îndeplinit o serie de condiții ex-ante, că sistemul informatic nu a funcționat și că administrația este incapabilă să scrie proiecte la standarde europene.

Fondurile europene sunt utile în toate domeniile. Este ca și cum am avea o tarabă pe care se găsesc mărfuri din toate sortimentele. Sunt fonduri și pentru infrastructură, și pentru sănătate, și pentru dezvoltarea resurselor umane, și pentru educație.

Există chiar și programe sociale prin care familiilor celor mai sărace li se acordă ajutoare gratuite cu produse alimentare de bază, precum ulei, făină sau zahăr. În urmă cu câțiva ani, din păcate, distribuirea acestor ajutoare a căpătat o tentă politică, în sensul că reprezentanții administrației locale s-au făcut că uită că finanțările vin de la Uniunea Europeană și nu de la primărie sau de la partidul din care fac parte.

Mult mai simplu pentru români pentru a înțelege la ce folosesc banii europeni este să se oprească pentru câteva zeci de secunde și să citească panourile informative aflate lângă majoritatea investițiilor publice. Vor afla de acolo cu câți bani contribuie Europa pentru construcția acelui obiectiv. Iar cifrele sunt semnificative. Banii europeni ajung să acopere între 50% și 70% din investiție. Fondurile europene pot fi descoperite în viața de zi cu zi: la modernizarea parcului Central din Cluj-Napoca, în centrul istoric din Piatra Neamț și în muzeele din acea zonă sau la metroul din cartierul bucureștean Drumul Taberei.

Una peste alta, dacă nu putem, deocamdată, să luăm banii Europei pentru autostrăzi, școli sau spitale, măcar să îi folosim pentru muzee, imobile de patrimoniu sau pârtii de schi. Trebuie, însă, să înțelegem foarte clar de unde vin banii. Pentru că Europa nu poate fi bună atunci când ne plătește programele sociale sau reabilitarea blocurilor, și rea atunci când ne cere să respectăm regulile economice și ale statului de drept. Europa nu poate fi rea atunci când impune regulile comunitare și bună doar atunci când ne dă bani.

Europa bună și Europa rea (AUDIO)