Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Tăvălugul prețurilor

Inflația mai face un salt. Până la 5,2%, în luna aprilie, în ritm anual. Devine deja o obișnuință a acestui an. Lună de lună, inflația crește trasă în sus de aceleași produse. Tot prețurile fructelor și legumelor și conservele din acestea au continuat să crească și anul acesta. De exemplu, prețul legumelor și al conservelor de legume a crescut cu 7,5%, iar cel al fructelor și conservelor de fructe a făcut un salt cu 12%. Prețul fructelor proaspete a urcat cu 13%. Desigur, creșterea prețurilor la aceste produse se poate explica prin aspectul sezonier, în sensul că în România, noua producție nu a apărut pe piață și cele mai multe dintre legumele și fructele consumate pe piața românească sunt aduse din import. Iar produsele din import au fost mai scumpe, pentru că euro a crescut față de leu, în a doua jumătate a anului trecut.

Alături de grupa de produse de legume și fructe, creșteri de prețuri au înregistrat și mărfurile de utilitate publică. Tariful energiei electrice a crescut anul acesta cu 2,4% , tariful gazului natural a făcut un salt cu 10 procente, iar prețul combustibililor a crescut cu aproape 4%.

În analizele băncii centrale, creșterile de prețuri sunt evidențiate în funcție de măsurile fiscale. Atunci când a fost introdusă supraacciza la carburanți sau când tarifele la utilități au crescut, efectele s-au văzut imediat în creșterea prețurilor. Anul acesta, nu s-a mai întâmplat nimic special în ceea ce privește impozitele sau taxele. Dar, prețurile continuă să crească. A da vina pe autoritatea de reglementare din domeniul respectiv este o eroare. Aceste instituții au fost create pentru a fi independente și pentru a aduce un echilibru în piețele în care activează. Autoritățile de reglementare nu trebuie să fie dependențe de guvern și nu au rolul de a reduce prețul gazelor sau al energiei electrice. Ele trebuie să echilibreze piețele de energie și gaze naturale, care prin natura lor sunt puternic reglementate.

Dacă adăugăm tutunul și tarifele la transportul aerian, lista produselor care au urcat inflația până la 5,2% s-a închis. Întrebarea este: ce urmează? Avem o veste bună și una mai puțin bună. Cea bună este că inflația se va calma. Vestea mai puțin bună este că reducerea inflației va începe abia din ultimul trimestru al anului. Acestea sunt prognozele băncii centrale, la care se adaugă și prognoza că la sfârșitul anului rata inflației va fi de 3,6%. De la 5,2% din aprilie la 3,6% în decembrie este o ușoară scădere, dar și un dum destul de lung.

Până să ajungem la relaxarea inflației, economia va mai trece prin câteva încercări. Cea mai bună dovadă în acest sens este prognoza pe care au prezentat-o ieri analiștii financiari. Aceștia estimează că va avea loc o depreciere a leului (ca urmare, în primul rând, a deficitului comercial), că dobânda ROBOR va crește până la 3,2%, iar inflația va rămâne pentru o perioadă apropiată de 5%.

La final, o șaradă a doamnei prim-ministru. Întrebată despre cea mai ridicată rată a inflației din ultimii cinci ani, doamna Dăncilă a răspuns să privim scumpirile care au avut loc de la 1 aprilie. Bun să ne mai uităm o dată pe tabloul produselor care s-au scumpit în luna aprilie. Aceleași: fructe, legume, țigări, transport aerian, energie electrică și gaze naturale. Cu un vârf special pentru tariful gazului natural care a făcut un salt cu 4 procente din cele 10 de la nivelul întregului an.

Deci, gazul este de vină pentru creșterea prețurilor de consum. Iar teoria guvernului este că tariful la gaze naturale crește din cauza unui acord încheiat cu Fondul Monetar Internațional. Așadar, avem demonstrația că inflația vine din cauza unor acorduri internaționale  mai vechi. Ceea ce, desigur, este fals, pentru că procesul de liberalizare a prețului gazului pentru populație a fost demarat și amânat de mai multe ori. De fapt, inflamarea inflației nu este decât rezultatul unei economii care crește peste potențial, adică peste ceea își poate permite.

 
Tăvălugul prețurilor (AUDIO)