Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Bugetul ca o plastilină. Cum trag cheltuielile de venituri riscând să rupă deficitul

plastilina.jpg

Bugetul ca o plastilină. Cum trag cheltuielile de venituri riscând să rupă deficitul.
Image source: 
pixabay.com

Vă aduceți aminte că la începutul acestei luni, în plină dezbatere privind situația bugetară, reprezentanții guvernului afirmau că în luna aprilie datele bugetului s-au îmbunătățit vizibil. Problema era că se făcea trimitere către informații bugetare (pe luna aprilie) pe care publicul larg nu le avea. Ele erau numai la îndemâna guvernului. Acum, datele bugetare pe primele patru luni sunt publice. Iar ele nu arată nici un progres extraordinar, nici o înrăutățire vizibilă. Indicatorii bugetari au intrat într-o rutină, pe care este posibil să o constatăm o bună perioadă din an. Este vorba despre câteva tendințe.

În primul rând, cheltuielile cresc mult mai puternic decât veniturile. Raportul este aproape dublu, adică veniturile au crescut cu 11,8%, în comparație cu aceeași perioadă a anului trecut, iar cheltuielile au avut un salt cu 21,5%. Mai trebuie făcută precizarea că în conformitate cu angajamentele luate în fața Comisiei Europene privind reducerea deficitului structural, cheltuielile bugetare ar trebui sa crească anul acesta cu doar 3,3%. Ceea ce pare irealizabil în acest moment, dacă privim procentul de 21,5%, în primele patru luni.

În al doilea rând, este limpede că anul acesta va fi unul al deficitului bugetar, care s-a instalat și devine cronic. Astfel, în primele patru luni, deficitul bugetar a ajuns la aproximativ 6 miliarde lei, adică la 0,65% din produsul intern brut. Trebuie remarcat că anul trecut, tot în primele patru luni, bugetul înregistra excedent de 1,35 miliarde lei, adică 0,16% din PIB.

În al treilea rând, efectele câtorva decizii fiscale luate anul trecut se văd în buget. Concret, reducerea impozitului pe salarii a scăzut cu 18% veniturile din impozitul pe salarii și pe venit. Ceea ce arată că răspunsul economiei nu a fost pe măsura așteptărilor, în sensul că reducerea impozitului nu a adus și o trecere în economia fiscalizată a locurilor de muncă din zona neagră sau gri. Efectul a fost direct, scăderea impozitului a dus la scăderea încasărilor.

Același lucru s-a întâmplat și în ceea ce privește contribuțiile sociale, doar că în sens invers. Adică, încasările bugetare au crescut substanțial, cu 33%. Marea întrebare este dacă suntem în fața unui fenomen care vine de la economia reală, adică există o creștere a locurilor de muncă fiscalizate sau este vorba doar despre efectul mutării contribuțiilor de la angajator la angajat.

Ar mai trebui remarcate creșterile încasărilor din TVA și accize, în special accizele au avut un avans cu 14% față de primele patru luni ale anului trecut, ceea ce arată, pe de o parte, o creștere a prețurilor produselor accizate, precum țigări sau combustibili, și, pe de altă parte, putem spera la o reducere a evaziunii.

Creșterile de pensii și salarii își lasă amprenta asupra bugetului. Cheltuielile de personal sunt cu 20% mai mari decât anul trecut, iar cele cu asistența socială au crescut cu 10%. Va urma un alt salt în a doua jumătate a acestui an, atunci când punctul de pensie va crește cu 10%.

Interesant este că luna aprilie a adus o creștere spectaculoasă a cheltuielilor cu dobânzi, creștere explicată de oficialii Ministerului Finanțelor prin faptul că a existat un vîrf de plată al titlurilor de stat. În plus, restituirea sumelor datorate în contul taxei de primă înmatriculare a autovehiculelor reduce veniturile bugetare.

Cheltuielile cu investițiile au fost de aproximativ 6 miliarde lei, de două ori mai mult decât anul trecut. Ceea ce poate părea încurajator, dar are nevoie de o confirmare pe parcursul acestui an.

În concluzie, cheltuielile cresc mai mult decât veniturile, ceea ce ne arată că bugetul se îndreaptă încet, dar sigur spre limita deficitului de 3% din produsul intern brut.

Bugetul ca o plastilină. Cum trag cheltuielile de venituri riscând să rupă deficitul (AUDIO)
1074