Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Noi avertismente privind economia românească

economie.jpg

Adevărul despre economie: inflație ridicată, deficit extern mare, încetinirea creșterii.
Adevărul despre economie: inflație ridicată, deficit extern mare, încetinirea creșterii
Sursa imaginii: 
pixabay.com (ilustrație)

Ionuț Dumitru este unul dintre economiștii incomozi pentru aproape orice guvern. Nu doar pentru că este președintele Consiliului fiscal, o instituție care este menită să semnaleze derapajele fiscale și bugetare și să vegheze la respectarea legii responsabilității fiscale, ci și pentru că de foarte multe ori analizele economistului sunt atât de lucide încât ajung să-i deranjeze pe oamenii politici.

Nici cea mai recentă prezentare susținută de Ionuț Dumitru, de data aceasta din calitatea sa de economist șef al unei bănci comerciale, nu face excepție. Iată ce spune dl. Dumitru.

În primul rând, România a ajuns să aibă venituri din taxe și impozite la minime istorice, respectiv de numai 25% din PIB. În plus, situația bugetară devine complicată, respectiv veniturile bugetului sunt mai mici decât cele estimate la începutul acestui an. Pe de altă parte, cheltuielile au crescut într-un ritm rapid, mai mult decât era înscris în buget. Din acest dezechilibru, rezultatul este clar: o adâncire a deficitului bugetar, care de altfel, a apărut deja pe primele patru luni ale anului.

În al doilea rând, cheltuielile sociale au ajuns la 80% din veniturile bugetului, la nivelul cel mai înalt din Europa. Portugalia, Grecia, Cipru și Spania sunt, după România, statele cu cele mai mari cheltuieli sociale din venituri bugetare, de aproximativ 75%. Cele mai mici alocări sunt făcute de Olanda, aflată la un neverosimil sub 50%, urmată de Germania, Suedia și Cehia și Ungaria situate într-un interval cuprins între 55 și 60%. Ar mai trebui remarcat că România nu a avut dintotdeauna un nivel atât de ridicat al cheltuielilor sociale din veniturile bugetare, ultimii doi ani crescând puternic procentajul.

Indicatorul este important pentru că arată cât din efortul bugetului și al economiei, în ultimă instanță, se îndreaptă către zona de cheltuieli sociale. Sau altfel spus câți bani mai rămân în buget, după ce sunt făcute plățile cu salariile, pensiile și asistența socială.

În același timp, cheltuielile cu investițiile publice au scăzut în ultimul deceniu ca procent din PIB, iar anul acesta sunt promisiuni că va crește nivelul investițiilor. Doar promisiuni.

Creșterea economică a fost anul trecut la un nivel ridicat, dar s-a bazat în proporție de 90% pe consum. Și mai există un dar. Acela că, în primul trimestru, creșterea economică a încetinit vizibil. Cifrele o arată. În primul trimestru al acestui an față de ultimul trimestru al anului trecut, creșterea economică este zero. În vârful creșterii economice, au trecut acum Polonia și Ungaria, cu o creștere de 1,6 procente în primul trimestru al acestui an în comparație cu trimestrul precedent.

România nu este singura economie din Uniunea Europeană care își încetinește creșterea, dar ritmul este foarte rapid, iar acest proces este însoțit de apariția deficitelor. Și, îngrijorător, de la sfârșitul anului trecut, încrederea în economie a consumatorilor și managerilor este în continuă scădere.  

Spre exemplu, România a încheiat anul trecut cu un deficit de cont curent (un indicator care măsoară intrările și ieșirile de valută din țară) de 3,4% din PIB. O valoare mai ridicată înregistrând doar Marea Britanie și Cipru. Problema este că regula în Europa este cea a excedentului de cont curent, nu a deficitului. Media europeană fără Marea Britanie, este de 3,2% din PIB și 21 de state europene au încheiat anul cu excedent de cont curent.

Așadar, un studiu realist este totdeauna util pentru că ne arată drumul pe care merge economia românească.

 
Noi avertismente privind economia românească (AUDIO)