Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Fondul Suveran de Dezvoltare și Investiții: Mizele și riscurile din spatele unui mamut economic

fsdi.jpg

Sursa imaginii: 
pixabay.com

Parlamentul a adoptat recent înființarea Fondului Suveran de Dezvolatre și Investiții, cu un capital social de 9 miliarde de lei și din care vor face parte zeci de companii de stat sau la care statul e acționar, printre care și cele mai profitabile, precum Hidroelectrica sau OMV Petrom.

Proiectul nu este viabil pentru că autoritățile au arătat până acum că nu respectă guvernanța corporativă și principiile de transparență și performanță. Este de fapt o încercare de a controla total companiile și o politizare ascunsă, reacționează la RFI, economistul Dragoș Cabat: 

(…) Nu s-au făcut proiecte de infrastructură și investiții pentru că atunci când au trebuit să lase banii în companiile respective pentru investiții i-au luat de acolo și au cerut dividende. O astfel de măsură nu se justifica.”

Este Fondul Suveran de Dezvoltare și Investiții o mare politizare, făcută sub acest pretext?

Da, eu așa l-aș vedea. Mai ales că România nu este în situația Norvegiei sau a țărilor arabe, să aibă niște venituri și niște resurse de petrol care se pot termina în timp și prin acest Fond să asigure generațiile viitoare. Nu suntem nici pe departe în situația aceea.   ”

Ascultă AICI interviul integral: 

Prin intermediul FSDI, ar urma să fie dezvoltată infrastructura, agricultura, să fie reindustrializată România și să fie create locuri de muncă, după cum susține liderul PSD, Liviu Dragnea.  În replică, PNL, PMP  și USR au anunțat că vor ataca proiectul la Curtea Consituțională. Printre altele, opoziția susține că se face un transfer abuziv al proprietății publice în administrare strict privată. 

Obiectivele anunțate de PSD sunt contradictorii din start, remarcă Aurelian Dochia, economist și membru în Consiliul de Administrație al unei bănci comerciale. În egală măsură însă, Fondul va avea un control foarte mare asupra companiilor și în ultimă instanță va putea să determine politica economică a României. Nu în ultimul rând, un astfel de Fond ar putea fi un paravan pentru atribuirea discreționară a contractelor, atrage atenția Aurelian Dochia: 

Ascultă AICI interviul integral: 

Multe din legile și reglementările existente acum nu se vor mai aplica în această nouă structură și probabil că pentru ea se vor crea niște prevederi speciale. Fără îndoială că se pote gândi că vor apărea mecanisme speciale. S-ar putea să apară și metode de atribuire directă a unor contracte.Toate regulile de până acum privind alegerea membrilor Consiliilor de Administrație vor fi revizuite și Ordonanța 109 nu se va mai aplica. Fondul va avea o putere foarte mare. Până acum este clar că Fondul ăsta va avea o putere și o influență extraordinar de mari și că el este cel care poate să determine politica exonomică a României.“

FSDI și mersul statului pe sârmă

PNL va solicita oficial Băncii Naționale și Autorității de Supraveghere Financiară să clarifice dacă Fondul Suveran are nevoie de autorizaţie pentru funcţionare  - anunță senatorul Florin Cîțu. Acesta susține că intenţia este ca guvernul să subvenţioneze direct companiile cu pierderi prin intermediul Fondului şi astfel să nu fie acuzată România de ajutor de stat. 

Fondul nu are nevoie de autoritzarea ASF-ului sau a Băncii Centrale. Colaborarea transparentă cu aceste instituții e însă vitală, e de părere economistul Mircea Coșea. Acesta confirmă că poate fi și un mijloc ascuns de subvenționare a companiilor de stat și atrage atenția, la RFI, asupra riscurilor: de la pierderea unor companii la politizare și acordare de contracte pe ochi frumoși! 

Acest Fond vrea să atragă și fonduri din străinătate. Aș face o comparație cu pescuitul. Atunci când pescuiești pui la momeală o bucățică de pește sau ceva și pote să vină un pește mare, să-l prinzi și să-l aduci. Dar poate veni peștele mare, să mânânce momeala și să plece. Există și un risc: riscul ca trecerea acestui Fond într-o guvernanță străină, necontrolată bine, netransparentă, să aducă daune statului român. Să rămânem fără anumite societăți care ar putea fi vândute la prețuri foarte mici, fiind decapitalizate. Este un mers pe sârmă. ” 

Ascultă AICI interviul integral: