Riscurile din sistemul financiar românesc. De se se pregătește limitarea creditării

Tot în acest moment, s-a declanșat o dezbatere cu tema: este oportun ca banca centrală să reducă gradul de îndatorare pentru populație și prin acest act administrativ să reducă ritmul creditării?

Raportul de stabilitate financiară este cu atât mai interesant, în acest moment. Riscurile urmărite de BNR la adresa stabilității financiare sunt aceleași ca la vechiul raport. Este vorba despre deteriorarea încrederii investitorilor în economiile emergente, despre riscul de nerambursare a creditelor de către persoanele fizice, tensionarea echilibrelor macroeconomice, despre disciplina scăzută de plată în economie și creșterea prețurilor pe piața imobiliară. Evoluția riscurilor nu este neapărat spectaculoasă, dar, în același timp, există o serie de atenționări legate de sistemul bancar din România.

Așadar, indicatorii de solvabilitate și lichiditate ai sistemului bancar românesc sunt superiori celor medii din Uniunea Europeană. În ultimii cinci ani, nivelul creditelor neperformante a scăzut constant, ajungând la aproximativ 6%, în primul trimestru al acestui an.

Datoria publică râmâne la un nivel redus, sub pragul criteriului de la Maastricht, numai că România are, alături de Ungaria, cea mai mare expunere a sistemului bancar asupra datoriei publice, respectiv 25%. Din acest motiv, se aud tot mai des avertismente asupra unor potențiale riscuri care vor exista, în următorii ani, asupra sistemului financiar românesc.

O temă importantă este în ce măsură există riscul să crească creditele neperformante ale populației. De fapt, tendința de creștere a început. Chiar dacă procentual din volumul împrumuturilor, creditele neperformante sunt în scădere, în valoare absolută, acest indicator arată o creștere în luna martie față de anul trecut.

De altfel, structura creditelor noi acordate în ultimul an, s-a modificat. În sensul că împrumuturile pentru programul Prima casă au crescut ca pondere ajungând la 31%, creditele de consum au scăzut la 49%, iar cele ipotecare au rămas la nivelul de 20%. În total, însă, volumul creditelor pentru populație a urcat de la 21 la 25 miliarde lei. Acesta este motivul semnalelor care se trag asupra creditului Prima casă și argumentul important pentru care banca centrală are intenția de a reduce gradul de îndatorare pentru populație.

De altfel, în raportul de stabilitate redactat de BNR se calculează și impactul creșterii indicelui ROBOR asupra creditelor persoanelor fizice. Astfel, cele mai mari creșteri ale ratei lunare se înregistrează pentru creditele din programul Prima casă și asupra împrumuturilor ipotecare standard. Cel mai mic impact al creșterii ROBOR este asupra creditelor de consum.

Disciplina de plată în economie a rămas aproximativ la același nivel cu anul trecut. Cu precizarea, găsită în raport, că plățile întârziate sunt mai mari la companiile private decât la cele de stat. De asemenea, riscul generat de creșterea prețurilor pe piața imobiliară se menține neschimbat față de anul trecut.

În concluzie, crește riscul de nerambursare a creditelor, iar când vine vorba de restricționarea creditului, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu spune că nu se urmărește oprirea creditului, ci doar găsirea unui dozaj adecvat.