Planul Junker pentru România: ce așteptări au fost, care este realitatea

Fondul European de Investiții Strategice sau planul Junker, cum este cunoscut, a instituit un model de finanțare mai special. Astfel, Banca Europeană de Investiții a deschis linii de finanțare în valoare de 5 miliarde euro, iar Fondul a adăugat garanții de 16 miliarde euro. Logica planului Junker a fost de a mobiliza alături de resursele publice și bani privați, ai companiilor sau ai instituțiilor de credit.

La jumătatea acestui an, a venit momentul de a face un bilanț al planului Junker. Comisia Europeană a prezentat recent, țară cu țară, situația finanțărilor obținute prin planul Juncker. Trebuie spus că instituția europeană realizează și un clasament al statelor care au reușit să atragă cei mai mulți bani. Astfel, Comisia Europeană a făcut un calcul al sumelor finanțate prin planul Junker în funcție de procentajul acestora în produsul intern brut. Din acest punct de vedere, România este în poziția a 23-a din cele 28 de state europene. Interesant este că pe prima poziție se află Grecia, ceea ce nu este tocmai o surpriză dacă ne aducem aminte că statul elen are multă experiență în atragerea de bani europeni.

Dacă, însă, privim sumele în valoare absolută, România depășește o bună parte din statele mici ale Europei, precum statele baltice, Malta sau Cipru.

La acest capitol, pe primul loc în topul european se află Franța care a atras prin proiecte 43,3 miliarde euro. Concret, iată câteva dintre proiectele câștigătoare ale Franței. Agricool este un IMM care a dezvoltat o afacere de cultivare a căpșunelor în apropierea orașelor fără a folosi pesticide. În felul acesta gustul a fost îmbunătățit, iar costul de transport s-a redus. Compania va ajunge la 45 de angajați și dorește să își extindă producția, inclusiv în jurul câtorva mari orașe ale lumii.

Totodată, prin planul Junker va fi derulat și proiectul de dezvoltare a internetului de mare viteză pentru 500.000 de gospodării din zona de nord a Pas de Calais. Desigur, mai sunt și alte proiecte finanțate prin planul Junker, printre care creșterea eficienței energetice, construcția unei noi linii de producție într-o fabrică de lapte sau utilizarea energiei solare pentru a fabrica materiale inovatoare.

Proiectele românești care au fost selectate pentru a fi finanțate prin planul Junker sunt următoarele. Proiectul BRUA, de construcție a unui gazoduct care va face legătura între Bulgaria, România, Ungaria și Austria, va fi finanțat cu 100 milioane euro, după ce a mai primit fonduri europene în valoare de 179 milioane euro. Un alt proiect va fi derulat de un centru medical privat care a obținut o finanțare de 15 milioane euro, dintr-o investiție totală de 57 milioane euro, pentru a extinde rețeaua de clinici.

O instituție financiară nebancară din domeniul agriculturii va primi o finanțare de 15 milioane de euro pentru a credita IMM-urile din sectorul agricol. Întregul proiect va presupune o investiție totală de 54 milioane euro. În fine, s-a mai calificat pentru finanțarea prin planul Junker o companie care dezvoltă un proiect de reciclare care facilitează tranziția la economia circulară.

Așadar, planul Junker va finanța proiecte românești cu 361 milioane euro si va ajunge să antreneze fonduri totale în valoare de 1,3 miliarde euro. Nu este chiar ceea ce se spera de la programul de finanțare european, dar este ceva.