Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Guvernul renunță la parteneriatul cu Banca Mondială pentru autostrada Comarnic-Brașov

autostrada.jpg

Image source: 
Facebook

Banca Mondială a prezentat programul-cadru pe care il va derula în România, în următorii patru ani. Directorul de țară pentru România și Ungaria al Băncii Mondiale a anunțat că guvernul a renunțat la parteneriatul cu instituția financiară internațională pentru construirea autostrăzii Comarnic-Brașov. Mai exact, șefa Băncii Mondiale la București a explicat că nu era vorba despre finanțarea propriu-zisă a autostrăzii, ci despre un acord de împrumut, în valoare de 35 milioane euro, care ar fi trebuit să fie utilizat pentru a crea o structură de finanțare pentru a atrage mai rapid fonduri europene și alți investitori.

De asemenea, cu banii de la Banca Mondială ar fi trebuit să se aducă la zi un studiu de fezabilitate vechi din anul 2005. În ultimii 13 ani, s-au schimbat multe în economia românească, astfel că este necesar ca studiul să fie revizuit.

România este țara studiilor de fezabilitate care nu se mai pun niciodată în practică. De data aceasta, reprezentanții Băncii Mondiale afirmă că lucrurile ar fi stat altfel.  Adică, după scrierea studiului de fezabilitate, Banca Mondială ar fi creat un sistem pentru a atrage banii necesari construirii autostrăzii din fonduri europene. Reprezentanta Băncii Mondiale a declarat că ar fi dorit să facă din acest montaj financiar un exemplu de bune practici care să arate că se pot construi autostrăzi și care ar fi urmat să fie utilizat și pentru alte lucrări de infrastructură.

N-a fost să fie. Reprezentanta Băncii Mondiale a aflat din presă că guvernul României a mutat proiectul de construcție a autostrăzii Comarnic-Brașov pe lista celor care urmează să fie realizate prin parteneriat public-privat și, drept urmare, Guvernul a anulat acordul-cadru pe care îl avea cu instituția financiară internațională.

Există opinii care ar putea spune că de fapt România nu a pierdut nimic, pentru că, mai bine de 20 de ani, a făcut nenumărate studii de fezabilitate, care au rămas în sertarele instituțiilor publice fără să mai ajungă să se transforme în autostrăzi. Chiar și în aceste condiții, proiectul cu Banca Mondială ar fi fost interesant și ar fi trebuit dus până la capăt.

În altă ordine de idei, Banca Mondială a prezentat coordonatele programului pe care îl va derula în următorii patru ani cu România. Sunt câteva direcții pe care se va concentra noua colaborare. Analiza Băncii Mondiale constată că există diferențe de dezvoltare între regiunile României. Mai exact, 18 județe din cele 42 înregistrează sub 75% din media produsului intern brut pe țară.

O problemă sensibilă este accesul redus al persoanelor sărace la educație și la servicii de utilitate publică, precum apă curentă, electrictate sau internet, iar programele Băncii Mondiale își propun să aducă progrese în ceea ce privește educația și sănătatea în zonele defavorizate.

Banca Mondială își propune să colaboreze cu guvernul pentru a dezvolta infrastructura. După anunțul de la sfârșitul săptămânii trecute, referitor la încetarea colaborării pentru autostrada Comarnic-Brașov, este probabil că această parte a programului să fie dificil de pus în practică.

Analiza Băncii Mondiale constată accesul scăzut la finanțare al întreprinderilor mici și mijlocii și gradul redus în care aceste companii contribuie la exporturile românești.

Programul îți propune și modernizarea instituțiilor publice. Este un obiectiv generos, dar va trebui să vedem în ce măsură se va putea realiza.

Așadar, viitoarele finanțări ale Băncii Mondiale se vor concentra pe trei obiective: dezvoltarea soluțiilor inovative care să fie în beneficiul persoanelor celor mai defavorizate, maximizarea finanțării sectorului privat pentru a crește gradul de absorbție al fondurilor europene și susținerea financiară pentru modernizarea instituțiilor publice.

Sunt obiective generoase. Să vedem cum vor fi puse în practică de cel care are ultimul cuvânt, guvernul României.