Banca Națională nu mișcă dobânda-cheie

Pe de altă parte, analiștii estimau că o creștere a dobânzii ar fi redus presiunea asupra leului pe piața valutară. În sensul că dobânzile mai mari vor avea darul să țină mai multă valută în țară. Parțial, sistemul a funcționat o dată cu momentul începerii procesului de creștere a dobânzii de către BNR, o parte din capitalul care ar fi dorit să se îndrepte către un dolar mai bine remunerat a preferat să rămână în economia locală.

Au existat și analiști bancari care au anticipat că banca centrală nu va modfica dobânda-cheie. Ceea ce s-a și întâmplat, BNR a păstrat dobânda la nivelul de 2,5%. Argumentele în favoarea acestei decizii sunt prezentate în comunicatul Băncii Naționale și explicate de guvernatorul Mugur Isărescu.

Comunicatul BNR pleacă de la constatarea că rata inflației a urcat în luna mai la 5,4%, de la 5,22%, în luna aprilie. Numai că guvernatorul Isărescu a prezentat o evoluție mai specială a inflației. Astfel, dacă din rata anuală se elimină prețurile administrate, adică tarifele la energia electrică și gaze naturale, plus prețurile produselor din tutun și a băuturilor alcoolice, se ajunge la o rată a inflației în scădere, respectiv de 3%. O inflație pe care Isărescu o numește plastic „frumoasă”. De ce este atât de mulțumit guvernatorul BNR de această rată a inflației mai specială? Pentru că, spune Mugur Isărescu, demonstrează că măsurile adoptate de banca centrală referitoare la cursul de schimb și la dobânzi își arată rezultatele.

Trebuie spus că reprezentanții BNR arată de fiecare dată că sunt o serie de prețuri pe care banca centrală nu le poate influența prin pârghiile pe care le are la dispoziție. Aceste prețuri sunt influențate de politicile guvernamentale, care decid liberalizarea prețului gazelor naturale sau energiei electrice sau nivelul accizelor la țigarete și băuturi alcoolice.

De altfel, BNR prognozează că inflația va avea, spre sfârșitul acestui an, o coborâre până la nivelul prognozat de banca centrală de 3,5%. Această prognoză, care spune că inflația va scădea, a fost un motiv foarte bun pentru ca decizia BNR să fie de menținere a actualului nivel al dobânzii.

Iar dincolo de inflație, în economia reală au loc o serie de evoluții. Creșterea economică încetinește, consumul și-a diminuat aportul la creșterea economică, creșterea producției industriale s-a temperat, iar costurile salariale pun presiune asupra productivității muncii. Cu alte cuvinte, o creștere a dobânzii ar fi fost nepotrivită pentru evoluția economiei.

Cu toate acestea, problema nu se încheie acum, în luna iulie. Tema creșterii dobânzilor rămâne valabilă în continuare. Guvernatorul BNR s-a exprimat ieri și clar și ambiguu. Clar pentru că a explicat motivul pentru care ROBOR nu are sens să crească peste 3,5%. Pentru că acesta este nivelul de dobândă pe care BNR îl oferă la facilitatea de creditare. Adică, o bancă va plăti dobânda către BNR în loc să plătească mai mult unei alte bănci comerciale.

Dar Mugur Isărescu a fost și ambiguu spunând că dobânzile se vor întâlni cu inflația, dar la niveluri cât mai joase. Care vor fi aceste niveluri, rămâne de văzut. Cert este că discuția despre creșterea dobânzii se va relua și în luna august, atunci cînd va fi o nouă ședință a BNR, dar mai ales la toamnă.