Inflația și deficitul comercial, „corigențele” economiei

Este interesant de analizat care sunt sursele deficitului comercial. Cea mai mare sursă a deficitului, de aproximativ 3 miliarde euro, provine, atenție, de la produsele chimice. Ceea ce confirmă impasul în care se află industria chimică din România. Indiferent cine o spune și pe ce ton ne aflăm în fața unei realități și anume aceea că industria chimică este în disoluție, iar o măsură inteligentă ar fi aceea de a se realiza un plan de dezvoltare.

A doua sursă a deficitului comercial este grupa numită mărfuri manufacturate după materia primă, care practic înseamnă oțel, fier, cauciuc și metal, care ajung la un deficit de 1,9 miliarde euro. De asemenea, combustibilii sunt și ei o sursă de deficit ajungând la 1,1 miliarde euro. Să facem un calcul, produsele chimice, combustibilii și materia primă industrială strâng un deficit comercial de 6 miliarde euro; plus deficitul de un miliard de euro de la capitolul alimente, totalizează împreună șapte miliarde euro, pe cinci luni, ceea ce înseamnă mai mult decât deficitul total.

Sunt și câteva categorii de mărfuri care produc excedent comercial. Este vorba despre cea mai importantă grupă a comerțului internațional din România, mașini și echipamente de transport, care aduc un plus de 1,26 miliarde euro, la care se adaugă articlolele de îmbrăcăminte și încălțăminte cu un excedent de 815 milioane euro. Ceea ce ne arată că în materie de excedent comercial, România trăiește în continuare din lohnul industrial și din cel textil.

Sumara analiză a ramurilor care produc deficit sau excedent trebuie să depășească doar simpla constatare. În mod normal, administrația ar trebui să dezvolte o strategie care să maximizeze punctele tari și să schimbe punctele slabe ale economiei. Deocamdată, însă, nu sunt semne că un astfel de proiect concret ar exista.

Să trecem la inflație. Creșterea prețurilor rămâne la un nivel ridicat, cel mai mare din Uniunea Europeană. Rata anuală a inflației s-a menținut în luna iunie la 5,4%, foarte aproape de nivelul atins luna precedentă. Analiștii anticipau această cifră, iar tendința fusese anunțată de către Banca Națională a României (BNR). BNR anticipează o plafonare a inflației în lunile de vară și o reducere a ratei abia spre sfârșitul anului. Estimarea BNR pentru finalul acestui an este o rată a inflației de 3,5%-4%.

Creșterile anualizate de prețuri sunt deja previzibile și monotone. În luna iunie, creșterea inflației la mărfurile alimentare a fost de 3,86%, cu aceleași vârfuri de creștere la legume și conserve de legume, plus 16%, fructe proaspete, plus 14% sau cartofi, plus 11,5%. Mărfurile nealimentare au înregistrat o creștere anualizată de prețuri de 7,82%, în care recordurile sunt date de gazele naturale, 10%, combustibilii, 6% și energia electrică, 4%. În sectorul serviciilor, tarifele anuale au crescut cu 2,56%, iar transportul aerian, iese în decor cu un plus 10%.

Deocamdată, Mugur Isărescu pare să fi găsit o soluție pentru dobânda interbancară ROBOR. A spus guvernatorul că nu are sens ca ROBOR să depășească 3,5% și de câteva zile ROBOR a coborât.

România rămâne, însă, în continuare cu cea mai mare rată a inflației din Uniunea Europeană și cu un deficit comercial în creștere. Doi indicatori care vorbesc de la sine despre performanțele economiei autohtone.