Bulgaria, doi pași mari și hotărâți spre zona euro

De altfel, pentru Bulgaria, intrarea în uniunea bancară este mai complicată decât armonizarea principalilor indicatori macroeconomici cerută de intrarea în zona euro. Motivul este acela că în urmă cu patru ani mai multe bănci din Bulgaria s-au confruntat cu retrageri masive de bani în câteva zile pe fondul unor informații răspândite foarte rapid în rândul depunătorilor. Ele vizau slăbiciunea financiară a câtorva bănci și implicarea unor politicieni și oameni de afaceri în sistemul bancar.

Atunci, Bulgaria a avut la dispoziție o linie de credit de 1,7 miliarde euro de la Comisia Europeană. În cele din urmă, statul a fost nevoit să intervină pentru a salva două bănci cu capital privat. Fapt care îi face pe europeni să fie foarte atenți la sistemul bancar bulgar. Un sistem dominat de Unicredit Bank, banca italiană și de o bancă deținută de maghiarii de la OTP Bank.

În ceea ce privește indicatorii macroeconomici, Bulgaria nu are probleme. Chiar dacă o regăsim, pe ultimele locuri, alături de România de fiecare dată în clasamentele europene, există totuși câteva diferențe între cele două economii.

Bulgaria a introdus Consiliul Monetar, în iulie 1997, după o criză bancară de proporții. Consiliul Monetar s-a tradus prin legarea monedei locale, leva, mai întâi de marca germană și apoi de moneda euro. A fost o decizie curajoasă care a presupus și o serie de sacrificii pentru companii și populație, în sensul că economia nu a mai putut beneficia de avantajul de a câștiga competitivitate prin devalorizarea monedei naționale, iar emisiunea de monedă locală a fost controlată.

Acum, însă, bulgarii culeg roadele. Intrarea în mecanismul ratelor de schimb, cu condiționările impuse, este floare la ureche pentru Bulgaria. Adică, mecanismul ERM-2 prevede ca evoluția cursului de schimb al monedei unei țări candidate să rămână, timp de doi ani, într-un inteval de variație de plus sau minus 15% față de un nivel agreat. Condiție pe care Bulgaria este de așteptat să o îndeplinească fără probleme. De asemenea, Bulgaria are unul dintre cele mai mici niveluri ale datoriei publice din Uniunea Europeană, de 25,4% din produsul intern brut și, spre deosebire de România, a încheiat anul trecut cu excedent bugetar, de 0,9% din PIB. Deci, Bulgaria a luat decizia politică, dar bazată pe argumente economice, de a se afla peste doi ani în zona euro.

Ce face România? Comisii și comitete. În plus, discută la nesfârșit, de ani de zile, despre cât de pregătită sau nepregătită este economia românească pentru a intra în zona euro. Între timp, indicatorii economici, care, în urmă cu câțiva ani se calificau pentru aderarea la zona euro, se degradează. În sensul că rata inflației a ieșit din radarele europene, iar deficitul bugetar amenință în fiecare an să depășească standardele de aderare la zona euro. De asemenea, membrii Comisiei Naționale de fundamentare a planului național de aderare la euro au reamintit că statele Uniunii Europene au obligația, prin tratatele semnate, să adopte moneda euro și că drumul până acolo este doar o derogare de la normele europene.

Cu toate acestea, România bate pasul pe loc și amână termen după termen pentru intrarea în zona euro. Ceea ce face ca foarte probabil ca peste doi ani Bulgaria să se despartă de vecinătatea cu România adoptând moneda europeană.