Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


AOAR: Întoarcerea acasă a românilor plecați la muncă în străinătate? Doar o himeră

Numărul muncitorilor extracomunitari, adică din afara UE, crește rapid în România, peste 17.000 fiind activi pe piața autohtonă a muncii. Cei mai mai mulți vin din state precum Turcia, China, Moldova şi Vietnam. În acest context, Executivul a aprobat suplimentarea cu 8.000 a contingentului de lucrători din afara UE. Liderii sindicali sunt în discordie cu patronii atunci când vine vorba de urmările acestor schimbări de pe piața muncii.

Sindicatele condamnă decizia Executivului care încurajează afluxul de muncitori din afara UE: ”Muncitorii români sunt dezavantajați”, spune, la RFI, liderul sindical Petru Dandea, care crede că autoritățile ar trebui să se concentreze pe măsuri de aducere acasă a muncitorilor români din diaspora. El e de părere că firmele nu respectă legea, aducând în țară muncitori specializați din țări mai puțin dezvoltate pe care îi plătesc însă ca pe lucrătorii nespecializați, respectiv cu salariul minim pe economie.

Ce părere au patronii? Secretarul general al Asociației oamenilor de Afaceri din România (AOAR), Cristian Pârvan, a răspuns întrebărilor RFI.

Cristian Pârvan: Este foarte adevărat, dar, aici, intervin câteva elemente pe care domnul Petru Dandea (n.r. lider sindical Cartel Alfa) le-a omis, deși le cunoaște foarte bine. Dânsul are experiență la nivel european în această materie. În primul rând, faptul că europenii, la modul general, vor să muncească mai puțin și nu  ocupă locurile de muncă este un fenomen pe care îl constată toate statele. V-aș menționa numai Germania, care este, acum, foarte criticată, pentru fluxul de imigranți pe care îl acceptă fără niciunfel de restricții. Mai nou a impus anumite restricții. Cu toate acestea, rămâne, în continuare cu un milion de locuri de muncă neocupate de germani. În cazul României, lucrurile stau diferit față de Germania, România nemaiavând o economie bine structurată și organziată, așa cum este cea a Germaniei. Ca urmare, economia României, mai ales în sectorul productiv, capătă lovituri una după alta. Este lovitura dată de Guvern cu salariile din administrație. A fost o lovitură care a dus la o situație extrem de tensionată pe piața muncii în sectoarele productive. Atunci, resursa din exterior, la niște costuri convenabile este un comportament absolut normal pentru cei care vor să mai acționeze în piață. Pe de altă parte, obligația de a da unui străin salariul mediu pe economie, a fost o cerere constantă de modificare din partea mediului de afaceri. Este o aberație. Muncitorului român pot să îi dau salariul minim, dar unuia din afară, pe care îl aduc, trebuie să îi dau salariu mediu. Mai mult decât atât, mai am și pretenția ca Ministerul Educației să facă o recunoaștere a diplomelor. Parcă un angajator privat și-ar aduce oameni necalificați sau în afara necesităților lui de calificare și este nevoie de Ministerul Educației pentru a spune ce diplomă trebuie sau nu trebuie să aibă.

Reporter: Iar mediul privat, domnule Cristian Pârvan, așa cum recunoșteați și dumneavoastră la începutul interviului, face un lucru care nu este tocmai legal, o inginerie românească...

C.P: Nu. Noi am cerut schimbarea și ni s-a promis schimbarea reglementării, în sensul că să se accepte să aduci (n.r. muncitori) inclusiv cu salariul minim. Unii dintre cei care au avut nevoie de forță de muncă și care nu au reușit să și-o acopere, de exemplu din HoReCa, să îi dea salariu mediu pe economie, când ai noștri iau salariul minim, este o aberație.

Rep: Domnule Pârvan, rămâne faptul că unii patroni aleg să aducă lucrători extracomunitari specializați, pe care îi încadrează ca muncitori nespecializați pentru a-i plăti cu salariul minim. Așa cum spuneați la începutul interviului, se întâmplă lucrul acesta.

Patronii încalcă legea - o afirmație fără acoperire?

C.P: Stop. Nu știm chestiunea aceasta . Este o afirmație fără acoperire.

Rep: Dumneavoastră sunt sigur că o știți, domnule Pârvan, se întâmplă sau nu asta?

C.P: Nu se întâmplă. Mai ales că mai trebuie să adăugăm ceva ce domnul Dandea iarăși ocolește. Legea prevede că trebuie să îi asiguri cazare și masă. Toate astea nu sunt costuri pentru angajator? Din păcate, am ajuns în situația în care să avem forță de muncă extracomunitară datorită măsurilor, în serie, luate de guvern, care sunt defavorabile mediului de afaceri. Dacă mai vrem să producem ceva în România, trebuie să încercăm să folosim toate metodele pe care le folosesc și alții.

Întoarcerea acasă, o himeră pentru românii din diaspora

Rep: Cum vedeți viitorul, domnule Cristian Pârvan? Vor fi din ce în ce mai mulți muncitori extracomunitari?

C.P: Reîntoarcerea în țară (n.r. a românilor plecați să muncească în străinătate), care e oferită ca soluție de sindicate, este o himeră. Toți cei care au legătură cu sectorul productiv știu că, de exemplu, calificăm oameni tineri ca să lucreze pe mașini cu comandă numerică. Cum au învățat și au o anumită dexteritate se duc în Italia sau în Germania pentru că acolo sunt salarii mai mari, pentru că au produsele lor, sofisticate și pot să plătească. Nouă ni se dau produse simple care necesită foarte multă muncă, care nu este plătită. Nu avem încotro. Neavând produsele noastre, lucrăm în van.

Rep: Pe scurt, domnule Pârvan, este , oarecum, o lege normală a pieței. Ca orice altă piață, piața muncii se reglează singură, dar funcționează și după anumite reguli. Acești lucrători extracomunitari vin în România, iar cel mai important motiv este că pot fi plătiți cu salarii foarte mici.

C.P: Mai bine decât la ei în țară, la fel cum și ai noștri se duc în Germania, Italia, Spania, unde sunt plătiți mai prost decât muncitorii lor, dar mult mai bine decât în România.

Vor fi tot mai mulți extracomunitari

Rep: Da, din nefericire se întâmplă și anumite lucruri care sunt la limita legii. Acești muncitori specializați sunt încadrați ca nespecializați ca să poată fi plătiți sub nivelul meționat de lege, anume, salatiul mediu. Cum vedeți viitorul, domnule Pârvan? Vor fi din ce în ce mai mulți extracomunitari?

C.P: Viitorul este foarte neclar. Da, vor fi tot mai mulți extracomunitari. Este normal să fie așa. Cine crede că vom putea să limităm acest proces, (nu este realist). Nu e (un proces) caracteristic României, ci tuturor țărilor care ajung la un anumit (nivel).

Rep: Dar pentru românii plecați la muncă în străinătate este loc în economia românească, domnule Pârvan? Cum facem să îi aducem acasă? Spuneați că este o himeră...

C.P: După părerea nostră și din datele pe care le avem, din păcate, România nu oferă, la ora actuală, atractivitate pentru întoarcerea acasă. Vorbim de un proces în masă, nu că se întorc doi, zece sau o sută. Din punctul de vedere al capabilității, economia românească, din păcate, desconsideră și nu valorifică nici bruma de inovare care mai există în România, să avem produse inovative românești, scumpe și care să fie produse de oameni inteligenți. Vezi cum am reușit să îl alungăm pe Mircea Tudor, cu scanner-ul de avioane, care a făcut fabrica în Elveția. Pe de altă parte, dincolo de salarizare și caracterizarea industriei românești, avem rolul instituțiilor statului, de care se izbește orice cetățean. Cetățenii români care se duc în vest constată să instituțiile funcționează în favoarea cetățeanului, indiferent de viteză sau ritm, în timp ce la noi, funcționează contra cetățeanului. Asta deranjează. Pașapoartele sunt cel mai elocvent exemplu. Nu mai continuam cu fiscul și cu alții.

Secretarul general al Asociației oamenilor de Afaceri din România (AOAR), Cristian Pârvan, despre muncitorii extracomunitari și întoarcerea acasă a românilor din diaspora
1159