Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


România, campioană detașată la inflație la nivel european în ultimele două decenii

dobanzi.png

Franța s-a împrumutat de pe piața externă printr-o o emisiune de obligațiuni pe 30 de ani la o rată de 1,46%, cea mai mică dobândă din istorie.
Franța s-a împrumutat de pe piața externă printr-o o emisiune de obligațiuni pe 30 de ani la o rată de 1,46%, cea mai mică dobândă din istorie.
Image source: 
pixabay.com

Eurostat a publicat o analiză privind evoluția inflației în țările europene pe o perioadă lungă de timp, respectiv între anii 2000 și 2017. Ideea studiului este salutară din cel puțin două rațiuni. În primul rând, pentru că indicatorul inflației, creșterea prețurilor, este esențial pentru o economie și pentru cetățeni. Inflația influențează în mod decisiv nivelul de trai și puterea de cumpărare a cetățenilor. De asemenea, inflația este un indicator care amendează creșterile de salarii și de venituri ale persoanelor fizice și juridice dintr-o economie.

În al doilea rând, studiul analizează o perioadă lungă de timp, de 17 ani. O perioadă în care în economia românească și în economia europeană s-au întâmplat multe. A venit o criză, a fost depășită, România a intrat în Uniunea Europeană și, mai mult, structura economiei românești a cunoscut o serie de transformări.

Concret, analiza Institutului de Statistică european arată că România este campioana creșterilor de prețuri, în Europa. În 17 ani, rata inflației a fost, în România, de 257%, față de o medie europeană de numai 36,5%.

Practic, în România, prețurile au crescut de două ori și jumătate în ultimii 17 ani. Imediat după România în acest top european al inflației se află Ungaria, cu o rată de 98% și Bulgaria, cu 84%. La polul opus, economiile cu cele mai mici rate ale inflației au fost Germania, cu 28% și Franța, 29%. Este de remarcat că la extremele acestui clasament al inflației se află cele mai puțin dezvoltate state ale Uniunii Europene, România și Bulgaria, și cele mai puternice, din punct de vedere economic, Germania și Franța. Dacă ne gândim că inflația este cea mai fidelă oglindă a evoluției unei economii, atunci putem avea o explicație a diferențelor de dezvoltare în Uniunea Europeană.

Creșterile mari de prețuri și implicit o rată mare a inflației arată o restructurare a economiei. Iar România a traversat în perioada 2000-2017 o serie întreagă de schimbări la nivel politic sau economic. Anii 2000, de exemplu, au fost cei în care România a ieșit dintr-o complicată criză economică internă. Au fost ani de schimbare a economiei, de liberalizare a prețurilor, de privatizări și restructurări de companii cu capital de stat. Anul 2000 este primul care a adus o creștere economică de remarcat, dar în care s-a păstrat o inflație mare. Din anul 2000 până în 2003, inflația a scăzut de la 54% la 14%. În anul 2005, o dată cu denominarea și introducerea leului greu, inflația a ajuns la o rată cu o singură cifră și a rămas la acest nivel până acum.

O bornă importantă este și anul 2007, atunci când România intră în Uniunea Europeană, moment care reprezintă deschiderea către piețele europene. Numai că începerea crizei are efecte importante asupra economiei, dar, paradoxal fără influențe mari asupra inflației. Criza aduce scădere economică, șomaj, restructurări sau scăderi de salarii, dar nu și o creștere a inflației care râmăne în același interval de sub 10%.

Așadar, cifra record a inflației din perioada 2000-2017, de 257% trebuie împărțită în două perioade distincte, cea cuprinsă între anii 2000 și 2005, când inflația coboară gradual de la 54% la 10% și începând cu anul 2005, când se menține la o rată de sub 10%.

Analiza europeană menționează și domeniile în care au crescut cel mai mult prețurile. Ele sunt importante pentru a înțelege efortul financiar al consumatorilor, dar și industriile care au beneficiat sau s-au salvat prin creșterea prețurilor. Campioane sunt băuturile alcoolice și produsele din tutun care au crescut cu 726%, față de o medie europeană de 92%. De asemenea, cifre semnificative de creștere au avut combustibilii, gazele naturale și energia electrică, plus 536%, iar tarifele de transport au crescut cu 338%.

În concluzie, inflația mare a fost efectul unor schimbări semnificative ale economiei care a trecut de la o funcționare centralizată la o economie de piață. De aceea, inflația de azi, de 4,5%, pare un nivel nesemnificativ în comparație cu rata cumulată din perioada 2000-2017.

România, campioană detașată la inflație la nivel european în ultimele două decenii (AUDIO)
701