Cine și cât contribuie la creșterea economică

Dezbaterea nu este una doar teoretică. Ea are evidente aspecte practice, în sensul că de nivelul de creștere al produsului intern brut depinde execuția bugetară. Adică, nivelul prognozat al încasărilor bugetare depinde de evoluția PIB. La fel și nivelul deficitului bugetar ca procent din PIB. Așadar, o prognoză prea optimistă de creștere, care nu se adeverește, poate da peste cap principalii indicatori bugetari.

De aceea, datele privind creșterea PIB sunt urmărite cu atenție. Astfel, Institutul de Statistică a publicat recent noi raportări ale creșterii economice în primul semestru al acestui an. Dacă nivelul de creștere raportat pe primul semestru 2018 oferea specialiștilor motive de oarecare optimism, analiza privind sursele care contribuie la creșterea economică este dezamăgitoare.

Marea problemă rămâne, ca de obicei, cea a investițiilor. Astfel, în primul semestru al acestui an, formarea brută de capital, adică investițiile, și-au redus contribuția la formarea produsului intern brut cu aproape trei procente, de la 21,3% (în primul trimestru) la 19,4% (în primul semestru). Paradoxal, contribuția la creșterea economică a crescut, chiar dacă atinge un nivel extrem de scăzut. În sensul că de la o contribuție negativă de 0,7% în primul trimestru, s-a trecut la o creștere minoră, de 0,1%, în primul semestru.

La fel stau lucrurile și în ceea ce privește balanța comercială, respectiv contribuția la formarea PIB și la creșterea economică. În primele șase luni ale anului, exportul net a continuat să aibă o contribuție negativă la creșterea economică, cifra ajungând la minus 1,6%. Așadar, în ciuda creșterii exporturilor, tendință confirmată și de rezultatele pe primele șapte luni ale anului, balanța comercială are o contribuție negativă la creșterea produsului intern brut. Motivul este clar: România este dependentă de importuri și cu cât expoturile cresc cu atât mai mult urcă și importurile. Analiștii arată, însă, că pe primul semestru al acestui an exportul net are cea mai slabă performanță din ultimii patru ani.

Care sunt factorii care contribuie la creșterea economiei? Consumul populației este în continuare motorul de creștere, deși există semne clare că economia se confruntă cu o încetinire a consumului. Interesant este că administrația publică are contribuții modeste atât la formarea produsului intern brut, cât și la creșterea PIB. De exemplu, în primele șase luni ale anului, consumul final efectiv al administrațiilor publice a contribuit cu doar 0,1% din totalul de 4%, al creșterii economice.

Ramurile cele mai performante, prin prisma contribuției la creșterea economiei, rămân industria cu un procent (din cele patru de creștere), comerțul cu 0,8% și sectorul de tehnologia informației și comunicațiilor cu o contribuție de 0,3%. Agricultura, aflată ca de obicei, în centrul atenției oferă doar 0,2% la contribuția creșterii, dar se poate găsi o scuză, aceea că producțiile agricole vor fi luate în calcul la modul substanțial abia în trimestrul al treilea al anului.

În ceea ce privește contribuția la formarea PIB, situația rămâne stabilă, în sensul că industria deține 24,6%, comerțul 20,6%, urmate la distanță destul de mare de tranzacțiile imobiliare (7,5%) și sectorul de tehnologia informației (5,4%).

Cel mai puțin performant sector este cel al construcțiilor care are o pondere în PIB de 3,4% și este singurul cu o contribuție zero la creșterea economică. Explicația o găsim chiar de la reprezentanții sectorului de construcții care pun această evoluție pe absența aproape totală a lucrărilor mari de investiții publice. Acesta este, așadar, tabloul economiei românești văzut prin prisma creșterii economice.