Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Pensiile cresc, dar scad!

bani.jpg

Pensia media era în trimestrul doi de 1.122 lei. În termeni reali, adică dacă luăm în calcul și inflația, pensiile au scăzut față de începutul anului.
Image source: 
pixabay.com

Pensiile cresc, dar, de fapt, scad. Cifrele statistice arată acest aparent paradox. Pensia medie lunară a fost în trimestrul doi de 1.122 lei, egală cu cea din trimestrul precedent. Cu siguranță, însă, în trimestrul trei pensiile vor crește și statistic, dat fiind că punctul de pensie a crescut. Deocamdată, avem la dispoziție cifrele din perioada aprilie-iunie 2018.

Dacă, însă, luăm în calcul și rata inflației, pensiile au scăzut. În sensul că indicele pensiei medii reale, calculat ca raport între indicele pensiei medii și cel al prețurilor de consum este de 98,7%. Cu alte cuvinte, în trimestrul doi al acestui an, pensiile au scăzut în mod real cu 1,3 procente.

La fel, s-a întâmplat  și cu rata de înlocuire a salariului cu pensia, care înseamnă cât la sută din salariu este reprezentat de pensie. În trimestrul doi, raportul dintre pensia medie și salariul mediu net a fost de 48%, în scădere față de trimestrul precedent când valoarea era de 51%. De altfel, rata de înlocuire este unul dintre cei mai importanți indicatori ai sistemului de pensii.

Gradul de înlocuire a salariului cu pensia este în medie, în țările Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD), de 63%, cu diferențe importante: de la 29% în Marea Britanie, la 102% în Turcia. Trebuie spus, însă, că în Marea Britanie, pensia publică este suplimentată de către cea obținută în sistemul administrat privat, astfel că se ajunge la o rată de înlocuire a salariului cu pensia de 80%. Pentru salariile mici, rata de înlocuire este mai mare cu 10% decât pentru restul veniturilor, ajungând la 40% în Polonia și la 100% în Danemarca, Israel și Olanda.

În statele din afara OECD, Africa de Sud, de exemplu, are o rată redusă de înlocuire, 17%, iar, la polul opus, sunt state, precum Argentina, China și India care ajung la 80%.

În România, numărul de pensionari a scăzut, în trimestrul doi al acestui an, cu 16.000 de oameni, ajungând la 5,2 milioane de persoane. De menționat că sunt 4,6 milioane de pensionari de asigurări sociale, ceea ce înseamnă că există aproximativ 600.000 de beneficiari de pensii speciale.

Raportul dintre numărul de salariați și cel al pensionarilor rămâne un indicator important pentru sănătatea actuală și viitoare a sistemului de pensii. Anul acesta, raportul este de 9 pensionari la 10 salariați, ceea ce, față de alte perioade, este chiar un rezultat bun. Dar, între județele țării, există diferențe semnificative. În București, sunt 5 pensionari la 10 salariați, în Teleorman sunt 16 pensionari la 10 salariați, iar în Giurgiu și Vaslui sunt 15 pensionari la 10 salariați. Un indicator care arată, în ultimă instanță, nivelul de dezvoltare al unei regiuni sau al unui județ.

Există diferențe între județe și în ceea ce privește cuantumul pensiilor. Astfel, în Botoșani, pensia medie este de 860 de lei, în Giurgiu de 866 lei, în timp ce în București pensia medie este de 1.365 lei, în Hunedoara 1.359 lei, iar în Brașov 1.280 lei.

Pe plan internațional, raportul între persoanele de peste 65 de ani și cele active (cu vârste între 20 și 64 de ani) este în continuă degradare: în 1975, era de 19,5, în anul 2015, era de 27,9, iar în anul 2050 va ajunge la 53,2.

Din acest punct de vedere, statele vor avea, în următoarele decenii, situații diferite. De exemplu, Israel, Mexic, Turcia sau Norvegia vor înregistra o rată a dependenței mică, de sub 40. La polul opus, se situează țări care vor depăși nivelul 70, precum Japonia, Italia, Portugalia, Grecia sau Coreea de Sud.

Toate aceste date sunt cât se poate de interesante. Ele ar mai trebui completate cu o informație referitoare la cuantumul pensiilor speciale. Dacă ar ști românii cât este o pensie specială ar fi cu adevărat șocați.

Pensiile cresc, dar, scad! (AUDIO)