Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Un nou împrumut extern. Ce a produs creșterea economică? Un deficit bugetar de 27 miliarde de euro și împrumuturi pe măsură

dobanzi.png

Cum reușește Grecia să surclaseze România pe piețele financiare
Cum reușește Grecia să surclaseze România pe piețele financiare
Sursa imaginii: 
pixabay.com

De fiecare dată când România se împrumută pe piețele internaționale apar controverse. Împrumutul este considerat fie prea scump, fie realizat prea discret, fie inoportun. Fiecare afirmație are sâmburele ei de adevăr.

Prima observație este legată de faptul că împrumutul se derulează într-o lipsă de transparență. În mod normal, ieșirea României pe piețele internaționale ar trebui anunțată mult mai clar. Ministerul Finanțelor nu publică decât un comunicat după ce împrumutul a fost derulat.

Trebuie spus că împrumutul realizat la sfârșitul săptămânii trecute pe piețele internaționale face parte dintr-un program mult mai amplu. El a început în anul 2012 și prevedea că România poate trage în mai multe tranșe și pe o perioadă medie de timp nici mai mult, nici mai puțin de 27 miliarde euro. De altfel, România mai are de tras din cadrul acestui program doar aproximativ trei miliarde euro.

Interesant este că un calcul al deficitului bugetar din perioada 2011-2017, arată că România a înregistrat un deficit total de 120 miliarde lei, ceea ce înseamnă aproximativ 27 miliarde euro. Este de remarcat că în anii de creștere economică, între 2011 și 2018, România a produs un deficit bugetar de 27 miliarde euro. Fără ca acest lucru să se simtă în realizarea unor investiții publice semnificative. Cu alte cuvinte, România a produs un deficit de 27 miliarde euro și implicit o datorie publică de același nivel. Pentru ce? Pentru a scădea taxele, impozitele și a crește salariile și pensiile. Este suficient? Unii ar spune că da. Nu este un lucru de neglijat, dar pentru sănătatea economiei și pentru evoluția viitoare ar fi fost esențial ca împrumuturile și creșterea economică să aducă și investiții în infrastructură. Mai ales că nu se știe cât va mai dura creșterea economică și mai ales când se va mai întâlni economia cu o perioadă atât de lungă de avânt.

Împrumutul de pe piețele externe s-a derulat pe două tipuri de obligațiuni: pe 10 ani, cu o dobândă de 2,875% s-au tras 1,15 miliarde euro și pe 20 de ani cu o dobândă de 4,125% s-au împrumutat 600 milioane euro. Este dobânda mică sau mare? Depinde la ce ne raportăm, dar cert este că în comparație cu emisiunea de obligațiuni realizată la începutul anului, dobânda plătită de statul român săptămâna trecută este mai mare. Ceea ce arată că percepția asupra economiei românești s-a înrăutățit. Probabil din cauza climatului politic, dar și din cauza evoluțiilor economice legate de creșterea inflației, de deficitele în creștere sau de politica economică prociclică.

În același timp, în prețul dobânzii intră și evoluțiile de pe piețele internaționale, de la dobânda la dolar până la prețul țițeiului.

Cert este că analiștii bancari din România prognozează că în următoarea perioadă vor crește costurile la care România se împrumută. Nu doar pe piețele internaționale, ci și pe cea intenă.

Suntem de multe ori surprinși de împrumuturile făcute de România pe piețele internaționale. Dar nu trebuie să uităm că Ministerul Finanțelor se împrumută lună de lună de pe piața locală. De exemplu, numai luna aceasta Ministerul Finanțelor are în program să emită titluri de stat și obligațiuni de 4,7 miliarde lei, adică aproximativ un miliard de euro. Ceea ce ne arată adevărata amploare a împrumuturilor făcute de statul român.

În esență, ieșirea pe piața internațională este utilă. Este bine să existe o alternativă la împrumuturile făcute pe piața internă. Doar că datoriile sunt datorii și datoria publică a României a crescut în ultimii ani. Iar un oficial al BNR, Eugen Rădulescu, tocmai a avertizat că o creștere a dobânzilor cu două-trei puncte procentuale riscă să creeze mari dificultăți de finanțare. Este o afirmație pe care ar trebui să o audă responsabilii guvernamentali.

 
Un nou împrumut extern. Ce a produs creșterea economică? Un deficit bugetar de 27 miliarde de euro și împrumuturi pe măsură (AUDIO)