Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Cum să convingi un milion de oameni să muncească

munca.jpg

Un studiu privind piața muncii arată că există un milion de persoane de vârstă activă care nu caută de lucru.
Un studiu privind piața muncii arată că există un milion de persoane de vârstă activă care nu caută de lucru.
Image source: 
pixabay.com

În timp ce Guvernul a pus pe foc pe toată lumea, adică sindicatele și patronatele, prin măsura anunțată de creștere a salariului minim, Coaliția pentru Dezvoltarea României a desemnat PwC România să realizeze un studiu care să identifice soluții pentru gestionarea crizei de forță de muncă. Concluziile studiului sunt îngrijorătoare, iar soluțiile propuse sunt destul de ușor de implementat. Totul este să existe voință din partea administrației.

Analiza pieței muncii pleacă de la constatarea că România se află în topul țărilor europene în ceea ce privește procentul de populație aptă de muncă, aflată în afara pieței muncii (peste 34%) fiind depășită doar de Italia si Croația. Dincolo de pensionari și persoane încadrate în diverse forme de educație, există peste un milion de persoane de vârstă activă care, oficial, nu sunt implicate în nici un fel de activitate economică. În același timp, numărul de șomeri înregistrați este de aproximativ 400.000 persoane. Pe de altă parte, prognozele oficiale pentru următorii trei ani estimează un necesar de angajați de aproximativ un milion de persoane. 

Important este, însă, că analiza pune la dispoziție mai multe scenarii care ar putea aduce pe piața muncii aproximativ un milion de persoane.

Studiul constată diferența de dezvoltare între județele României și ca atare diferența de ocupare. Există o serie de județe țintă, care au nevoie de forță de muncă, precum Brașov, București, Cluj, Timiș, Constanța sau Sibiu, și o serie de județe sursă, care au forță de muncă disponibilă, precum Harghita, Ialomița, Sălaj, Teleorman sau Vaslui. De altfel, situația forței de muncă este reflectată și de structura PIB-ului pe regiuni, în sensul că două regiuni din opt, București-Ilfov și Muntenia Sud, produc 40% din PIB-ul național.  

În ceea ce privește productivitatea muncii, România se situează printre ultimele state europene, dar, în ultimii ani, se constată o creștere a acestui indicator. Astfel, din anul 2008, România a avut o creștere de productivitate cu 23%, Polonia cu 17%, iar Bulgaria cu aproximativ 16 procente. Cu toate acestea, rata de productivitate ajustată cu nivelul salarial a scăzut în majoritatea sectoarelor economice cu excepția industriei și a transportului. În minerit, în comerț sau în domeniul imobiliar, salariile au crescut mai mult decât productivitatea.

În același timp, creșterea salariilor a fost impulsionată de cele din administrație care au ajuns pe poziția a treia în topul celor mai mari salarii, după tehnologia informației și industria financiară.

Cea mai mare rată de creștere a locurilor de muncă vacante, în ultimii 10 ani, se înregistrează în sectorul de servicii, IT și transport. Agricultura și mineritul au înregistrat cele mai mari scăderi. În fine, România se află la sfârșitul clasamentului privind indicele Capital uman și în ceea ce privește educația. Pe primele locuri la aceste capitole se găsesc Finlanda, Norvegia și Elveția.

Care sunt soluțiile propuse de studiul realizat de PwC la inițiativa Coaliției pentru Dezvoltarea României? Cele pe termen scurt sunt stratificate pe trei paliere. Primul, este analiza în profunzime a decalajelor pe sectoare economice, regiuni și județe. Urmate de lansarea de proiecte pilot la nivelul unor județe.

Al doilea palier se referă la deficitul de forță de muncă pe categorii de populație. Astfel, pentru emigranți ar trebui să aibă loc maparea lor și un sistem de rambursare a costurilor cu studiile. În materie de imigranți se propune eliminarea permiselor de muncă. Pentru pensionari se prevăd facilități pentru companii care angajează astfel de persoane, sprijin pentru dezvoltarea competențelor digitale și înlocuirea pensionării anticipate cu cea eșalonată. Pentru tineri, se propune condiționarea acordării ajutorului de șomaj pentru cei care nu au trecut bacalureatul de înscrierea într-un program de ucenicie. În fine, pe al treilea palier, cel al sectorul educației, se propune dezvoltarea învățământului dual.

Sunt doar câteva scenarii de lucru, de la care, cu siguranță, se poate pleca la îmbunătățirea pieței muncii în România.

Cum să convingi un milion de oameni să muncească (AUDIO)