Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Crește salariul minim. Antreprenori: Concurență neloială. Sindicate: Se echilibrează piața

bani.jpg

Sursa imaginii: 
pixabay.com

Guvernul nu mai are bani și caută să-și cârpească găurile pe seama mediului privat, reclamă antreprenorii. Ar fi vorba de peste 300 de milioane de lei, pe care executivul ar încerca să-I aducă pe final de an la buget, prin majorarea, bruscă, de la 1 noiembrie, a salariului minim pe economie, susține Florin Jianu, reprezentantul IMM-urilor.

Potrivit acestuia, statul face concurență neloială, în condițiile în care cei mai mulți salariați plătiți cu venitul minim sunt la privat. Modificarea salariului minim se face pe Facebook, fără consultare, iar firmele vor avea reale dificultăți, în condițiile în care bugetele nu au fost construite după acest reper, mai spune la RFI Florin Jianu: 
Florin Jianu: Stabilirea salariului minim și aplicarea măsurilor fiscale se face de la începutul anului. În cazuri excepționale se făcea de la jumătatea anului. Niciodată nu s-a făcut de la 1 noiembrie, anunțată cu două săptămâni înainte. Niciodată nu s-a făcut așa ceva.



Reporter: Cât poate câștiga statul în două luni? Să spunem că este așa mare criza de lichiditate, de bani.

F.J: Probabil că mai cârpește pe ici, pe colo. Din calculele noastre cam 180 de milioane sunt în plus pe lună la bugetul de stat. Sunt bani pe care probabil îi folosește tot pentru salariile publice. Nu putem vorbi în acest an nici de investiții, nici de programe pentru mediul de afaceri, nici de noi școli sau spitale, infrastructură cu atât mai puțin. 

Rep: Grosul angajaților care stau pe salariul minim este la stat sau la privat?

F.J: Evident că la privat, pentru că privatul nu a putut să țină ritmul măririlor salariale. Acum mediul privat muncește pentru salariații de la stat. Mai vorbim în mediul privat și despre diverse faze ale companiilor. Vă dau exemplul start up-urilor. Nu cred că un start up își permite să plătească salarii medii pe economie sau salarii foarte mari. Fiecare dintre ei contribuie lunar la bugetul de stat, creând minim două locuri de muncă.

Rep: Reclamați o concurență neloială făcută mediului privat? Ce înseamnă faptul că statul îți impune un nou nivel de salarizare în ultimele două luni ale anului? Mă gândesc în primul rând la partea de buget a unei companii, la cum este gândit un buget.

F.J: Concurența neloială este două direcții. În primul rând, prin faptul că mediul public s-a decuplat cu totul de la mediul privat, iar salariile din mediul public sunt atât de mari încât nu poți să ții pasul în mediul privat. Vă dau exemplul juriștilor din companii care pleacă cu toții la primărie pentru că acolo responsabilitate este scăzută, salariile sunt foarte mari, nu există indicatori de performanță. Aceasta este o direcție a concurenței neloiale. În egală măsură, concurență neloială este aceea care îți impune niște reguli schimbate în timpul jocului. Mai sunt două luni. Companiile își fac aceste planuri la început de an sau de acum pentru anul viitor. Au deja o strategie pentru ceea ce înseamnă bugetul pentru resurse umane, costurile cu resursele umane care intră în produsele sau serviciile pe care le realizează fiecare companie. Nu poți să îi schimbi acest buget. De la cea mai mică companie, cu unul sau doi angajați, care lucrează în mediul rural până la o companie cu mii de angajați, costurile acestea sunt dramatice pentru ele.

Rep: Dacă așa stau lucrurile și s-a produs această decuplare a mediului public de cel privat, de ce nu se ia în discuție departajarea salariului minim din sectorul bugetar de cel privat?

F.J: Această departajare este o greșeală, așa cum este o greșeală și departajarea pe criterii de studii, dacă ai sau nu studii, dacă ai sau nu 15 ani de vechime. 

Rep: De ce?

F.J: Pentru că salariile se stabilesc strict pe nivelul productivității. Un muncitor fără studii superioare poate fi mai valoros și mai productiv pentru o companie decât cineva care are studii superioare. 

Rep: În regulă, dar vorbim de productivitate și pe diferite sectoare. În momentul în care se stabilește un salariu minim, este normal să compari productivitatea unui muncitor din domeniul textilelor cu un cu totul alt domeniu și să fie plătiți acești oameni la același nivel?

F.J: Constituțional așa este. În lege spune că există un slariu minim pe economie. Acum să venim cu două, trei salarii minime pe economie este neconstituțional. Așa scrie în legea organică. Avem un salariu minim pe economie.

Rep: Până la urmă dreptatea este de partea statului. Problema este că vin pe ultima sută de metri cu o modificare radicală. 

F.J: Modificarea pe care o fac ei prin hotărâre de guvern dacă ar introduce aceste trei tipuri de salarii e neconstituțională. Excede legea. Legea spune că ai un salariu minim, iar prin hotărâre de guvern, care e  act administrativ, inferior unei legi organice, modifici acest lucru și vii cu trei salarii, chiar dacă două sunt egale. 

Rep: Acete discuții, inclusiv despre ce vorbim acum, nu ar trebui să aibă loc în acel celebru Consiliu Național Tripartit? De ce nu se mai petrec aceste reuniuni?

F.J: Gândiți-vă că aceste anunțuri au fost făcute de Ministrul Muncii pe Facebook, în weekend, fără niciun fel de consultare cu partenerii sociali, fără să fie o analiză de impact, profund neprofesionit.

Rep: Dar nu ține și de puterea mediului privat, de lobby? Poate nu contați atât de mult, în ultimă instanță, din moment ce punctul acesta de vedere nu se ia în considerare, nici de la dumneavoastră și nici de la sindicate?

F.J: Vi se pare că se vorbește cu cineva? Cu ceilalți actori politici sau cu ceilalți stakeholderi (celelalte părți) din societate se vorbește? 

Creșterea salariului minim, surpriză și pentru sindicate 

Intențiile guvernului au surprins până și sindicatele. O spune la RFI Petru Dandea, de la Cartel Alfa. Vor urma întâlniri, precum cea de ieri,  în care guvernul își va explica intențiile. Cert este că înghețarea salariilor în 2019 nu poate fi acceptată, chiar dacă executivul oferă la schimb un salariu minim mai mare, din noiembrie și nu din ianuarie, așa cum era planificat inițal. Petru Dandea: 



P.D: De data aceasta s-a ales metoda indexării ceva mai devreme. Este adevărat că ne-a surprins și pe noi. Nu știam de o asemenea intenție a Guvernului. 

Rep: Să mergem pe acest scenariu în care crește salariul minim de la 1 noiembrie. Există și acolo o diferențiere în funcție de studii. Cum vă sună o diferențiere a salariului minim?

P.D: Credem că, în final, Guvernul a sesizat un lucru pe care noi îl tot spunem de o bucată bună de vreme. Am depășit cifra de 2 milioane de contracte de muncă plătite la nivelul salariului minim pe economie. Pentru noi, o economie emergentă, europeană, este o cifră mult prea mare. Nu putem presupune că din 5 milioane de salariați în România avem 2 milioane de salariați necalificați. Probabil că Guvernul a ales această metodă de a propune o altă valoare a salariului minim, cel puțin pentru salariații cu vechime în muncă mai mare. În proiectul de hotărâre se vorbește despre 15 ani vechime. Cred că realizați și dumneavoastră că acolo unde vorbim despre un salariat care desfășoară de 15 ani o activitate, chiar nu mai putem vorbi despre un salariat necalificat.

Rep: Nu vorbim aproape niciodată despre productivitate și asta deranjează într-o oarecare măsură.

P.D: Așa este. Din acest punct de vedere aveți dreptate. Nu discutăm niciodată despre productivitate. Din păcate, nu este o discuție comodă nici pentru patronate, care, uneori, apelează la acest tip de argument. Am văzut un studiu recent publicat la Bruxelles care spune că dacă în ultimii 15 ani, în Europa, salariile ar fi urmat aceeași curbă de creștere paralelă cu productivitatea muncii în Europa, salariile ar trebui să fie pe undeva de patru ori mai mari.

Rep: Revin la situația noastră. Pe undeva, nu este o formă de concurență neloială pe care o face statul? Mai ales că grosul angajaților plătiți pe salariul minim este în mediul privat.

P.D: Da, este adevărat. Dar, vă reamintesc că, la nivelul anului 2011, când a intrat în vigoare legea 62 a dialogului social, care a modificat radical relațiile de muncă și negocierile colective în România, aveam un contract de muncă unic la nivel național care avea o grilă care se aplica la acel moment tuturor salariaților din economie. Era și pentru sectorul privat. În acea grilă salarială pe care o aveam în acel contract unic de  nivel național, salariatul cu studii superioare pentru care angajatorul cerea studii superioare pentru îndeplinirea fișei postului, trebuia plătit cu un salariu care era de coeficient doi. Însemna că primea un salariu dublu față de salariul minim pe economie națională. Ceea ce stabilește Guvernul acum pentru salariații cu studii superioare, acel nivel, nu este deloc dublu.

Rep: Tragem o linie. Statul crește mai devreme cu două luni salariul minim. Însă, semnalele sunt că anul 2019 va fi sinonim cu înghețarea și implicit cu amânarea intrării în vigoare a legii salarizării unitare, dacă înțeleg bine. Asta cum sună? Nu este cumva „cu o mână îți dau și cu două îți iau”?

P.D: În setul de soluții pentru încadrarea în parametrii pactului de stabilitate propuse de Ministerul de Finanțe în acel document, Guvernul vorbea și de o soluție de tipul înghețării salariilor în sectorul bugetar, printre altele.

Rep: Până la urmă este un troc pe care îl propune Guvernul? Vă dă acum acești bani, chiar în avans, dar să îi înțelegem că anul viitor nu au ce face și îngheață salariile. Dacă este un troc, vă mulțumește această ofertă?

P.D: Nu credem că România are o situație economică cu probleme majore. Nu se justifică în niciun fel în perioada aceasta înghețarea salariilor. Pe de altă parte, într-adevăr, trebuie realizat un echilibru pe piața forței de muncă și avansul care s-a luat pe zona publică prin acele majorări, uneori consistente ale salariilor, această diferență care există acum între sistemul public și sistemul economiei reale, trebuie diminuată. Credem că majorarea salariului minim poate ajuta în parte la acest lucru. Dar așteptăm și modificarea legii 62 pentru ca negocierile colective să intre pe un făgaș normal, sindicatele și patronatele să poată negocia. Până la urmă, acesta este modul corect de creștere a salariilor.

Rep: Nu am înțeles foarte clar răspunsul. Este un răspuns diplomatic. Repet întrebarea. Această majorare, chiar cu o sumă mai mare decât cea prevăzută inițial, vă mulțumește sau nu?

P.D: Nu pe noi. Majorarea salariului minim este un lucru cu care suntem de acord. Nu suntem de acord cu înghețarea salariilor.