Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Cât de departe este școala de piața muncii

invatamant.jpg

Cât de departe este școala de piața muncii
Image source: 
pixabay.com

Criza forței de muncă este una dintre temele importante ale economiei și societății românești. De aceea, o analiză privind situația pieței de muncă este salutară. Cu atât mai mult cu cât studiul privește și legătura dintre sistemul educațional și piața forței de muncă. Analiza a fost realizată de PwC la solicitarea Coaliției pentru Dezvoltarea României.

Interesant este că înainte de a ajunge la forța de muncă, autorii studiului au trecut în revistă cifrele mari ale sistemul românesc de învățământ. Analiza a fost prezentată de doamna Măriuca Talpeș, fondator al companiei Softwin. Iată datele importante.

Situația învățământului preșcolar și școlar este cea mai alarmantă. România investește în aceste zone doar 0,7% din produsul intern brut. În învățământul secundar s-au făcut progrese, iar în cel terțiar cifrele arată că suntem la nivel european. În schimb, în învățământul primar metodele de predare sunt învechite, iar „copiii nu se bucură deloc de școală”, afirmă Măriuca Talpeș.

Recomandarea Coaliției pentru Dezvoltarea României este ca în învățământul primar să aibă loc o creștere substanțială de salarii, chiar o dublare, pentru ca tinerii absolvenți de facultăți de profil să rămână să predea la clasele primare.

Cifrele sunt grăitoare. Până în clasa a opta, abandonează școala aproximativ 16% din copii. În ceea ce privește învățământul secundar, 44% din tineri merg la licee teoretice, 7% la licee vocaționale (muzică, balet, școli pedagogice) și 49% urmează învățământul profesional și tehnic. Problema este că aceste licee tehnice nu sunt deloc legate de mediul economic. Soluția ar fi ca elevii să facă ore de practică în firme. Iar doamna Talpeș avansează o soluție curajoasă, aceea de „a se păstra doar liceele care pregătesc meserii legate de tehnicile viitorului”.

Doar o treime din elevii de clasa a 12-a reușesc să fie absolvenți de bacalaureat, iar pentru îmbunătățirea situației se propune ca prin legislație, mediul de afaceri să fie încurajat să investească în educație.

Cele mai multe meserii ale viitorului sunt legate de domenii precum știință, tehnologie, inginerie și matematică. România se află într-un clasament de specialitate, al studenților la facultăți de profil, pe locul 20, în coborâre de pe locul 9. Iar marea problemă a învățământului universitar este aceeași de la toate nivelele, adică ruptura care există între școală și practică. Reprezentanta Coaliției pentru Dezvoltarea României crede că studenții facultăților tehnice ar trebui să aibă stagii de practică de trei luni.

Spre exemplu, în industria de tehnologia informației și comunicații, România are 7.000 de studenți pe an, iar companiile din domeniu au nevoie de 10.000 de noi angajați anual. Dar, iată, și o serie de date care sintetizează situația învățământului românesc.

Doi din cinci copii nu înțeleg ce citesc, unul din trei absolvenți ai învățământului tehnic reușește să se angajeze în domeniul pentru care s-a pregătit. România are studenți puțini, 26% din populația în vârstă între 30 și 34 de ani, media europeană fiind de 40%. De asemenea, există un număr foarte mic de adulți care învață în timpul vieții, mai mic de 10 ori față de media europeană.

Acesta este tabloul la zi. Deloc încurajator, să recunoaștem. Iar soluțiile propuse de îmbunătățire a situației sunt: revizuirea conținutului educației formale prin parteneriate reale cu mediul economic, prin stagii de practică sau recalificarea profesorilor; creșterea accentului pe abilitățile IT; scăderea analfabetismului funcțional și reabilitarea liceelor tehnologice și dezvoltarea centrelor de cercetare-dezvoltare.

Sunt propuneri lansate cu bună-credință. Rămâne doar ca administrația să ia decizia de a schimba ceva în învățământul românesc.

Cât de departe este școala de piața muncii (AUDIO)