Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Tabloul de bord financiar al statelor europene

euro.jpg

Image source: 
pixabay.com

Eurostat a publicat recent datele bugetare ale statelor Uniunii Europene. Indicatorii se referă la anul 2017 și oferă atât o imagine globală asupra evoluției economiei europene, cât și asupra diferențelor fiscal-bugetare care există între statele Uniunii Europene.

Anul trecut, deficitul bugetar al zonei euro a scăzut față de anul precedent de la 1,6% la 1%. La fel s-a întâmplat și cu deficitul Uniunii Europene care s-a redus de la 1,7% la 1%.

De asemenea, datoria publică s-a redus. În zona euro, de la 89% la 86%, iar la nivelul întregii Uniuni Europene s-a redus de la 83% la 81%.

Dacă în ceea ce privește ansamblul Europei, indicatorii sunt pozitivi, la nivelul statelor membre, lucrurile stau destul de diferite. De exemplu, la capitolul deficit bugetar, ultimii ani de creștere economică au făcut ca tot mai multe state să ajungă la excedent. De exemplu, 13 state europene au avut anul trecut excedent bugetar. Germania nu mai este o surpriză pentru nimeni. Dar, pe lista statelor cu excedent se află și Bulgaria, Croația, Slovenia, Estonia sau Cehia. Toate aceste state europene au avut o politică bugetară prudentă, în sensul că au profitat de creșterea economică pentru a-și îmbunătăți situația finanțelor publice.

La polul opus, există și un grup de state care au înregistrat cifre mari ale deficitului bugetar, la marginea a 3% din produsul intern brut. Este vorba despre Spania, Portugalia și Franța care, însă, au reușit, în ultimii ani, să reducă nivelul acestor deficite.

Un caz special este Italia, aflată chiar în aceste zile într-un litigiu cu Comisia Europeană pe tema deficitului bugetar, din cauza faptului că guvernul italian nu respectă angajamentele luate pentru scăderea deficitului. În Europa, există două excepții care în ultimii ani au crescut deficitele, Ungaria și România.

România și Irlanda sunt statele din Uniunea Europeană cu cel mai mic nivel al veniturilor bugetare în produsul intern brut (PIB). România a avut încasări bugetare de numai 30,7% din PIB, în timp ce Irlanda este pe ultimul loc în Uniunea Europeană, la acest capitol, cu 26% din PIB.

Dar, Irlanda este un caz special în Europa, în sensul că a practicat o politică fiscală în care se îmbină un sistem de taxe reduse cu o deschidere a fiscului către optimizările fiscale făcute de companii.

În schimb, România a scăzut, în ultimii ani, taxele și impozitele, fără să găsească soluții să lupte cu evaziunea fiscală. Rezultatul este că încasările bugetare au scăzut de la 35% din PIB la 30,7% din PIB. Un nivel mult prea redus pentru un stat care dorește să crească pensiile și salariile, dar are nevoie și de investiții în infrastructură. Diferența majoră dintre Irlanda și România, în condițiile în care înregistrează un nivel redus al încasărilor bugetare din PIB, este că Irlanda are un deficit bugetar nesemnificativ, de numai 0,2% din PIB. Ceea ce înseamnă că veniturile reduse la buget au un impact diferit în cele două economii.

Trebuie spus că există o serie de campioni ai veniturilor bugetare ca raport în PIB: Franța, 53,8%, Finlanda, 53,3%, Danemarca, 53% sau Belgia, 51%.

În același timp, România face parte din grupul statelor cu cea mai mică datorie publică, respectiv sunt șase țări care au o datorie de sub 36% din PIB. Așa după cum șase state europene au o datorie care depășește 98% din produsul intern brut. Nivelul datoriei publice românești este într-adevăr redus, dar poate fi înșelător. Economiștii atrag atenția că finanțarea deficitului bugetar înalt poate crește rapid datoria publică a României.

Acesta este tabloul financiar al Europei. Care ne arată, evident, că există state responsabile și prudente din punct de vedere bugetar. Nu se poate spune că România este printre ele.

Tabloul de bord financiar al statelor europene (AUDIO)