Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Un buget prea mic pentru ambiții atât de mari

buget.jpg

Datele bugetare pe primele nouă luni ale anului arată că ambițiile guvernului depășesc forța economiei.
Datele bugetare pe primele nouă luni ale anului arată că ambițiile guvernului depășesc forța economiei.
Image source: 
pixabay.com

Marea calitate a bugetului de anul acesta este previzibilitatea. Datele pe primele nouă luni ale anului confirmă acest lucru. Adică, avem un buget sub aceleași coordonate ca și în restul anului. Un deficit care crește, la nouă luni a ajuns la 1,77% din produsul intern brut, dar faimoasele mișcări de la sfârșitul anului, atunci când se trimit bani către administrațiile locale și se alocă pentru investițiile mari exact atât cât trebuie, tot acest control bugetar va face probabil ca deficitul să rămână așa cum s-a programat, adică aproape de 3% din PIB, fără, însă, să depășească pragul.

Fapt care va fi un nou prilej pentru autoritățile române să le arate europenilor că pot să țină deficitul sub un oarecare control. Uitând însă că perioada de creștere economică susținută se apropie de final, iar promovarea obsesivă a unei politici economice cu deficit bugetar mare nu lasă în urmă mare lucru în materie de investiții publice.

Trebuie spus că în termeni nominali, deficitul bugetar este mai mult decât dublu în comparație cu anul trecut, adică ajunge la 16,8 miliarde lei, față de 6,8 miliarde lei, anul trecut, în aceeași perioadă.

Cheltuielile cu investițiile au crescut și ele cu 25%, până la 15 miliarde lei. Aceasta este statistica bugetară și discursul oficial. Există, însă, analiști care arată că, de fapt, investițiile au scăzut în comparație cu anul trecut, dacă luăm în calcul că bugetul include la capitolul investiții și cheltuielile de apărare.

Interesant este că, la fel ca de fiecare dată, reprezentanții guvernului își aleg din datele bugetare cifrele care îi avantajează. De exemplu, creșterea veniturilor bugetare la 205 miliarde lei, mai mult cu 24 miliarde lei decât în urmă cu un an.

Dar, la capitolul venituri există și o cifră care îngrijorează și anume procentul din PIB care ajunge până la 21,7%. Ceea ce ne spune că și anul acesta România va avea venituri de aproximativ 30% din PIB, adică unul din cele mai mici niveluri din Uniunea Europeană.

Veniturile bugetare sunt propulsate tot de contribuțiile de asigurări, plus 37%, și veniturile nefiscale, plus 19%. TVA și accizele au adus salturi de numai 9% și respectiv 8%, ceea ce înseamnă că se află în nota generală a consumului.

Dacă veniturile au crescut cu un nivel bun, cu 13% mai mult decât anul trecut, cheltuielile au explodat, adică au avut un plus de 18%. Cele cu salariile au urcat cu 25% și vor mai urca dacă anul viitor nu se vor îngheța salariile bugetare. Cheltuielile cu dobânzile au crescut cu 21%, iar cele cu asistența socială au urcat cu 12,5%, în principal datorită creșterii punctului de pensie.

Tabloul bugetar este destul de clar. Economia în creștere produce în continuare venituri mai mari, dar cheltuielile depășesc încasările. Este o creștere care se transferă către cheltuielile sociale, adică pensii și salarii și prea puțin către investițiile publice.

Un tablou care trebuie să fie completat cu percepția managerilor companiilor românești asupra evoluției economiei și asupra firmelor pe care le conduc. Așteptările sunt moderate, în concordanță cu prognozele care arată o încetinire a creșterii economice. Managerii din toate domeniile, cu excepția sectorului de construcții, se așteaptă la creșteri moderate de vânzări, însoțite de creșteri moderate de prețuri.

În ceea ce privește creșterea numărului de locuri de muncă, toți managerii sunt prudenți. În sensul că nu își propun creșteri substanțiale, ceea ce ar fi și greu de crezut în condițiile pieței muncii. Concluzia este că managerii firmelor private sunt prudenți, iar administrația publică este exuberantă

Un buget prea mic pentru ambiții atât de mari (AUDIO)
194