Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Elveția elimină restricțiile din piața muncii. Ce vor face lucrătorii români?

elv.jpg

Image source: 
pixabay.com

Elveția elimină orice restricție pe piața muncii după luna mai 2019 – a confirmat  președintele Iohannis, după o întrevedere cu omologul său elvețian, Alain Berset. Este oricum o decizie tehnică – în concordanță cu prevederile acordului dintre Confederația Elvețiană și Uniunea Europeană. 

Cel mai probabil, nu va exista un exod al lucrătorilor români
spre Elveția, crede Petru Dandea, vicepreședinte Cartel Alfa. Migrația dintr-un stat membru (Spania sau Italia) în țări europene mai prospere (state nordice sau Marea Britanie) s-a produs deja, în perioada de criză. Mai grav este însă că România rămâne un exportator de forță de muncă, iar piața autohtonă suferă din ce în ce mai tare, atrage atenția Petru Dandea:

Pentru Dandea: Peste 4 milioane de români se află la ora actuală în diverse state din Europa occidentală, state membre ale Uniunii Europene. Probabil că mulți dintre ei au deja locuri de muncă stabile. Nu există riscul ca piața elvețiană să fie invadată de muncitorii români. Probabil că aceste calcule și le-a făcut și guvernul elvețian.

Reporter: Mă uit spre un alt stat terț, spre Canada. Din datele dumneavoastră, ce s-a întâmplat o dată cu relaxarea regimului de călătorie în Canada?

P.D: Deși presa canadiană se arăta îngrijorată de posibilitatea venirii unui număr important de cetățeni români, lucrul acesta nu s-a întâmplat. A fost o situație aproape similară cu ce s-a întâmplat în Marea Britanie când a ridicat restricțiile pentru muncitorii români. Sigur că acum în Marea Britanie se află un număr relativ important de muncitori români. Se estimează că ar fi 300.000 de români care lucrează în Marea Britanie. Dar creșterea numărului nu s-a produs brusc și practic mulți dintre cei care lucrează în Marea Britanie în prezent sunt salariați români care datorită efectelor negative ale crizei, pe economiile sud europene, vorbim în special de Italia și de Spania, în momentul în care și-au văzut locurile de muncă amenințate sau și-au pierdut locurile de muncă, au migrat către nord și au ales state ca Belgia, Olanda, Marea Britanie.

Rep: Cum rămâne cu piața internă a muncii din moment ce a existat și există acest exod masiv? Cu ce ne alegem aici? Ce mai culegem în România?

P.D: Este o întrebare bună pentru că în aceste zile în Parlamentul României se dezbate o modificare a legislației muncii, care ar crește puterea de negociere pe contracte colective a organizațiilor sindicale. Credem că dacă acest lucru se va întâmpla și sindicatele vor putea să preseze din nou angajatorii pentru a negocia contracte colective prin care să se producă o creștere naturală a salariilor în raport cu productivitatea muncii, se va diminua acest flux migrator care încă se menține la valori importante.

Rep: Realist vorbind, chiar dacă sună simplist, în funcție de ce salariu mediu un cetățean român și-ar putea pune problema să rămână în țară? Cât ar trebui să câștige în mână un român în așa fel încât să nu își mai pună problema să plece?

P.D: La marea majoritate a produselor și serviciilor la ora actuală avem prețuri comparabile cu cele existente pe piața vest europeană. Chiriile sunt încă undeva la 60% - 70% pe același standard. În prezent, România are un salariu mediu brut de aproximativ 1.000 de euro. Cred că un salariu motivant pentru un salariat român pentru a rămâne și a lucra în România ar trebui să fie de cel puțin de 2.000 de euro, ca în situația în care se deplasează din localitatea de domiciliu către un oraș din apropiere în care ar găsi un loc de muncă, să își poată plăti o chirie și să poată avea un trai decent. Cam pe la 1.500 – 2.000 de euro ar trebui să fie salariul mediu brut din România pentru ca românii să nu mai fie foarte interesați de un loc de muncă în afara țării.

Rep: La felul în care este construită economia la ora actuală, suportă, teoretic, o astfel de majorare?

P.D: Da. Pe niște calcule recente pe care le-am făcut împreună cu colegii noștri de la câteva organizații neguvernamentale care se ocupă de politici sociale și politici salariale, am descoperit că în ultimii zece ani dacă salariile ar fi urmărit curba de creștere a productivității în economia României, la ora actuală ar fi trebuit să fie cu cel puțin 50% mai mari. 

 

190