Economia se schimbă, dobânda, nu

Astfel, rata inflației va scădea la 3,5%, până la sfârșitul acestui an. Este limita superioară pe care Banca Națională o țintește. Scăderea inflației este explicația de bază din decizia de păstrare a dobânzii de politică monetară la 2,5%.

Mai mult, Isărescu spune că tendința de reducere a inflației se va mențime și anul viitor. Dar, ca de obicei, în economie există și incertitudini pe care le putem găsi în informarea BNR. „Incertitudinile şi riscurile asociate perspectivei inflaţiei au ca principale surse evoluţia preţurilor combustibililor pe plan mondial, a preţurilor administrate (gaze şi energie electrică), a preţurilor produselor alimentare şi a celor din tutun, precum şi condiţiile de pe piaţa muncii şi conduita politicii fiscale şi de venituri. Relevante sunt, de asemenea, ritmul creşterii economiei zonei euro şi a celei globale în contextul tendinţelor protecţioniste şi al incertitudinilor legate de Brexit, precum şi conduita politicii monetare a Băncii Centrale Europene şi a băncilor centrale din regiune”, se arată în comunicatul BNR.

După cum se poate vedea, anul viitor, există mai multe incertitudini decât motive de siguranță. Cum ar putea să fie altfel dacă prețurile vor depinde de o mulțime de factori, de la politica fiscală a guvernului până la liberalizarea pieței de gaze naturale pentru populație. Destul de complicat, cu siguranță.

În pofida acestui climat volatil, banca centrală este optimistă. Pentru că altfel cum s-ar putea numi decizia de a menține la același nivel dobânda de politică monetară.

Însă, în raportul BNR se arată și o serie de evoluții pe care le-a înregistrat economia românească în al doilea trimestru al anului. Creșterea economică rezistă la nivelul de 4,1%, evident mai mic decât cel de anul trecut. Stocurile au avut rol mai important în creșterea PIB, iar consumul populației și-a atenuat ritmul de creștere. În același timp, investițiile au avut o contribuție negativă la formarea produsului intern brut. La fel se întâmplă și cu influența în PIB a deficitului comercial.

În lunile iulie și august, evoluțiile sunt mixte, așa după cum se exprimă bancherii centrali: producția industrială continuă să crească, exporturile și importurile și-au temperat creșterea, lucrările de construcții și-au restrâns volumul, raportat la aceeași perioadă a anului trecut, iar productivitatea în industrie a crescut.

În domeniul financiar, creditul acordat sectorului privat și-a temperat ușor creșterea, în special ca urmare a încetinirii creditului în lei acordat pentru achiziția de locuințe și creditului luat de companii. În schimb, împrumuturile de consum au accelerat până la un nivel anual cu 13% mai mare decât anul precedent. Ponderea creditului în lei, în totalul creditului neguvernamental, a ajuns la 65%, un nivel ridicat în comparație cu doar 35% cât se înregistra în luna septembrie a anului 2012.

Datele statistice spun câteva lucruri despre economia românească. Este vorba despre faptul că se continuă orientarea către consum și credit de consum, în timp ce motoarele investițiilor publice sau private nu pot fi ambalate.

Mai mult, indicatorii economici arată că România se apropie tot mai mult de epuizarea ciclului economic sau mai precis de anii în care creșterea economică ne dădea motive de satisfacție. Încet-încet, economia se schimbă fără ca guvernul să dea mai multe semne de prudență.