Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Premierul Dăncilă caută bani în deșert

dancila_qatar.jpg

Premierului Viorica Dăncilă cu Alteța Sa Regală Șeicul Tamim bin Hamad Al Thani, Emirul Statului Qatar
Image source: 
site-ul Guvernului României

Premierul Viorica Dăncilă s-a aflat într-un turneu în câteva state din Orientul Mijlociu. Miza vizibilă și economică a acestor vizite a fost prezentarea, probabil la nivel general, unor proiecte pe care România dorește să le dezvolte în parteneriat public-privat. Iar, în ceea ce privește România, taraba este plină. Există multe proiecte lansate de guvernul român pentru a fi dezvoltate în parteneriat public-privat: cel puțin trei autostrăzi, un aeroport, un canal pentru navigație, un canal pentru irigații, un aeroport, câteva spitale care trebuie renovate și așa mai departe, pentru că senzația este că orice proiect important de investiții este susceptibil pentru a se califica să se deruleze în parteneriat public-privat. Acest lucru se întâmplă la nivel teoretic, pentru că din informațiile publice, până în acest moment, nu există decât un singur studiu de impact referitor la o investiție realizată prin parteneriat public-privat, respectiv autostrada Comarnic-Brașov. Deci, din acest punct de vedere, România nu este foarte pregătită să lanseze aceste parteneriate.

Nu este neapărat un lucru rău că guvernul caută bani, chiar și în afara Uniunii Europene. Dar dincolo de turneul de promovare făcut de premier este nevoie de tehnicieni din administrație care să construiască proiectele, să demonstreze viabilitatea lor economică și să gândească, împreună cu partenerul privat, montajul financiar.

Desigur, marea controversă este legată de oportunitatea dezvoltării unui parteneriat public-privat în condițiile în care România nu reușește să atragă banii europeni alocați. Observația este corectă. Fondurile europene au câteva avantaje: sunt gratis, sunt alocați deja și trebuie doar ridicați pe baza unui proiect și, în plus, investițiile sunt coerente cu strategiile europene în domeniu. Beneficiul important al parteneriatului public-privat este acela că statul își amână efortul financiar de la momentul actual pentru următorii 10-15 ani. În sensul că investiția și fondurile implicit sunt avansate de partenerul privat urmând ca acesta să își recupereze banii într-o perioadă viitoare, din alocări bugetare și de la utilizatorii investiției. În plus, investițiile scapă, pentru moment, de "ghilotina" deficitului bugetar.

Dincolo de problemele tehnice și de finanțare, parteneriatul public-privat pentru obiectivele mari de investiții au dezavantajul că impun beneficiarilor plata unei anumite taxe. Dacă acest obiectiv de investiție ar fi realizat cu bani europeni, nu ar fi necesară impunerea unei taxe de utilizare a unei autostrăzi, de exemplu. Dacă, desigur, nu luăm în calcul diversele impozite indirecte pe care le plătesc utilizatorii.

O altă dificultate majoră a aplicării viitoarelor proiecte este că, pânâ acum, România nu a derulat investiții de anvergură în parteneriat public-privat. Există extrem de puține proiecte de acest tip, realizate de către unele administrații publice locale. Din acest punct de vedere, lansarea unor investiții majore, de tip autostrăzi, canale de irigație sau aeroport, rapid și în același timp, au realist vorbind, șanse mici de reușită.

Nu doar în România. Cotidianul economic „Ziarul financiar” a publicat o analiză relevantă care arată că la nivel european, pe de o parte, valoarea invesțiilor prin parteneriat public-privat în PIB este redusă, iar, pe de altă parte, Curtea Europeană de Conturi a Uniunii Europene a realizat un audit ale cărui concluzii arată și zonele sensibile care apar la realizarea investițiilor prin parteneriat public-privat.

Din toate aceste motive, este posibil ca turneul doamnei Dăncilă în statele din Orientul Mijlociu să fie, cum se spune, ca apa sfințită: nu încurcă, dar nici nu ajută cu mare lucru.

Premierul Dăncilă caută bani în deșert (AUDIO)