Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Magia cifrelor aplicată asupra economiei românești

grafic.jpg

Prognozele privind economia românească diferă radical. Una vede Comisia Europeană, altceva Comisia Națională.
Prognozele privind economia românească diferă radical. Una vede Comisia Europeană, altceva Comisia Națională.
Image source: 
pixabay.com

Concomitent, la sfârșitul săptămânii trecute, Comisia Europeană și Comisia Națională și-au prezentat prognozele economice de toamnă. Există o diferență importantă între prognoze. Comisia Europeană anticipează o încetinire a creșterii economice, respectiv 3,6% anul acesta, 3,8% anul viitor și 3,6% în anul 2020. Comisia Națională de Prognoză este mult mai optimistă indicând o creștere de 4,5%, anul acesta, 5,5% anul viitor și 5,7%, în anul 2020.

Cifrele pot avea magia lor, dar au și un impact practic foarte important în economie. În primul rând, pe baza cifrei de creștere economică se construiește bugetul de stat. Adică, nivelul veniturilor bugetare este în directă legătură cu cel al creșterii economice, iar pe baza prognozelor de încasări bugetare se stabilește totalul cheltuielilor bugetare și, deci, deficitul. Așadar, o prognoză eronată sau prea optimistă poate aduce, mai târziu, nevoia unor corecții bugetare importante și, uneori, dureroase.

În al doilea rând, nivelul creșterii bugetare influențează felul concret în care se alcătuiește bugetul pe anul viitor. Iar diferențele de viziune între guvern și Comisia Europeană sau instituțiile financiare internaționale sunt semnificative.

Anul acesta este un exemplu. Bugetul a fost construit pe baza unei prognoze inițiale realizată de Comisia Națională de 5,5%. Acum, instituția a revizuit deja cu un punct în scădere, la 4,5%. Comisia Europeană este și mai drastică, având o prognoză de creștere de numnai 3,6%. De aici pot începe discuțiile pe tema cine are sau nu dreptate. Dar, un lucru este cert: prognoza inițială de 5,5% nu va fi atinsă. Ceea ce înseamnă că nivelul prognozat al veniturilor bugetare nu va fi realizat. Desigur, acest lucru se poate regla pe parcursul anului prin reduceri de cheltuieli, în special cele cu investițiile. În plus, inflația, mai mare decât prognoza inițială, a ajutat veniturile bugetare mărindu-le. Dar, s-a întâmplat în dauna consumatorilor, care și-au văzut diminuate veniturile reale prin creșterea prețurilor.

Mai îngrijorătoare este evoluția prognozată a deficitului bugetar. Comisia Europeană vede deja încă de anul acesta o depășire a nivelului de 3% din produsul intern brut, până la 3,3%. La fel ca Fondul Monetar Internațional. Cu adevărat de neimaginat este deficitul bugetar prognozat pentru anul 2020 care va ajunge, conform Comisiei Europene, la 4,7% din PIB. Instituția face precizarea că deficitul este calculat pe baza creșterilor de salarii și pensii anunțate de guvern și stipulate în cadul actelor normative, adică în legea de salarizare unitară și legea pensiilor. Deficitul prognozat este practic în afara oricăror reguli și dacă, prin absurd, s-ar ajunge la acest nivel România ar fi penalizată de Comisia Europeană prin activarea procedurii de deficit excesiv.

Ceea ce ne va aduce în situația următoare. Fie, guvernul va ignora procedura de deficit excesiv, ceea ce va naște noi sancțiuni care pot merge până la tăierea de fonduri europene, fie guvernul va lua măsuri care să ducă la scăderea deficitului bugetar. Și cum pensiile și salariile sunt practic imposibil de redus, în mod legal, va mai rămâne ca scăderea cheltuielilor să se facă, încă o dată, prin renunțarea la unele investiții publice sau prin creșterea veniturilor bugetare prin mărirea unor taxe sau impozite.

Esențial este că prognozele de toamnă arată o imagine extrem de diferită a economiei românești. Prin prognoza Comisiei Europene vedem o economie care încetinește, cu deficite mari și cu o datorie în creștere. De cealaltă parte, prognoza națională, foarte optimistă, indică o economie care își continuă expansiunea și care se află în echilibru. Ne aflăm, așadar, din nou în fața unui puseu de optimism al guvernului.

Magia cifrelor aplicată asupra economiei românești (AUDIO)