Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Amenințările care pândesc creșterea prețurilor

dobanzi.png

Franța s-a împrumutat de pe piața externă printr-o o emisiune de obligațiuni pe 30 de ani la o rată de 1,46%, cea mai mică dobândă din istorie.
Franța s-a împrumutat de pe piața externă printr-o o emisiune de obligațiuni pe 30 de ani la o rată de 1,46%, cea mai mică dobândă din istorie.
Image source: 
pixabay.com

Inflația a scăzut în octombrie la 4,3%, de la 5% în septembrie. Este o scădere așteptată, pentru că banca centrală anunțase temperarea creșterii prețurilor.

BNR anticipase o scădere a inflației, inițial pentru jumătatea anului, în realitate, iată, s-a întâmplat în ultimul trimestru al anului. Este un decalaj în timp care provine din faptul că prețurile produselor alimentare nu au avut în această vară evoluția așteptată, adică au crescut mai mult. La ele s-au adăugat și tarifele la energia electrică și la gazele naturale.

Interesant este dacă până la sfârșitul anului inflația va ajunge la 3,5%. Ținta a fost reiterată recent de guvernatorul BNR și a devenit o adevărată miză pusă pe nivelul prețurilor. O parte din analiștii bancari cred că scăderea din octombrie de la nivel anual nu este suficient de mare și că ținta de 3,5% nu va fi atinsă, cu atât mai mult cu cât urmează luna decembrie, moment în care consumul crește, iar prețurile au șanse să facă și ele un salt.

Dar ținta inflației nu este o noutate. La începutul acestui an, BNR și-a asumat un interval al inflației de 2,5% plus sau minus un procent, adică un nivel de maximum 3,5%. Există analize de piață care arată că inflația ar putea depăși ținta BNR, la sfârșitul acestui an.

Analiștii se întreabă care va fi, anul viitor, politica monetară a BNR. Așadar, de evoluția inflației depinde și o eventuală creștere a dobânzii-cheie. De altfel, la ultima ședință a BNR, menținerea la 2,5% a ratei de dobândă de politică monetară a fost justificată, în special, prin așteptările legate de reducerea inflației.

O creștere a dobânzii ar naște efecte în piață. De asemenea, există așteptări cu privire la o eventuală reducere a rezervelor minime obligatorii. În condițiile în care piața nu își găsește echilibrul în ceea ce privește lichiditatea, este posibil ca anul viitor să existe și o decizie de a elibera mai mulți bani către bănci.

Există o serie de mărfuri și servicii care dețin recorduri de creștere a prețurilor. Este vorba despre legume și conserve din legume, al căror preț a crescut anul acesta cu 18%, de cartofi (plus 29%), de gaze naturale cu o creștere cu 16% și combustibilii, cu un plus de 8,5%. În ceea ce privește serviciile, creșterile sunt date de transportul aerian cu 16% și de tarifele serviciilor poștale care au crescut cu 21%.

În ceea ce privește inflația de la nivel european, în zona euro indicatorul semnal arată o rată de 2,2%, în luna octombrie. O inflație care provine, în special, de la prețurile din sectorul energetic.

Dar toate calculele privind inflația pot fi date peste cap de amenințările care planează anul viitor asupra prețurilor. Este vorba despre incertitudini și riscuri trecute în revistă săptămâna trecută de către Banca Națională. Prețul țițeiului pe plan mondial, în România, prețurile administrate la gaze și energie electrică, prețurile produselor alimentare și a celor de tutun vor fi tot atâtea surse de creștere a inflației. De asemenea, influențele vor veni și de la piața muncii și de la deciziile legate de legislația fiscală. În fine, incertitudinile externe sunt legate de Brexit, de creșterea din zona euro, dar și de conduita politicii monetare a Băncii Centrale Europene. În aceste condiții, știm că nu știm nimic despre cum va evolua anul viitor inflația.

Amenințările care pândesc creșterea prețurilor (AUDIO)
646