Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Ce scrie pe biletul de „la revedere” lăsat de FMI pentru guvernul de la București

fmi.png

Ce scrie pe biletul de „la revedere” lăsat de FMI pentru guvernul de la București.
Ce scrie pe biletul de „la revedere” lăsat de FMI pentru guvernul de la București.
Image source: 
site-ul Fondului Monetar Internațional

Au venit, au văzut, au plecat. Fondul Monetar Internațional (FMI) și-a încheiat misiunea tehnică în România. În cel mai pur stil diplomatic, concluziile FMI încep cu atuurile economiei românești și se încheie cu zonele sensibile. Activitatea economică se menține puternică, iar șomajul este la minime istorice. Îngrijorările legate de supraîncălzire s-au temperat, iar presiunile inflaționiste au depășit punctul maxim.

Sănătatea sistemului financiar s-a îmbunătățit, dar trebuie menținută tendința de întărire a politicii monetare, a declarat reprezentantul FMI la finalul misiunii. Ceea ce înseamnă că, de fapt, recomandă un proces de creștere în continuare a dobânzii-cheie. Desigur, cu o experiență de aproape trei decenii de negocieri cu FMI, guvernatorul Isărescu știe foarte bine cum să împace și capra și varza. Adică, și FMI, care vorbește despre creșterea dobânzilor, și guvernul care insistă pentru menținerea lor la un nivel cât mai jos. Soluția găsită până acum de BNR a fost aruncarea unor sume mari de bani în piața bancară pentru întreținerea lichidității.

Mult mai interesant și mult mai amplu este capitolul la care FMI face sugestii cu privire la măsurile care ar trebui luate de guvern. Astfel, reprezentantul Fondului Monetar Internațional a vorbit despre nevoia de consolidare fiscală. Numai că în spatele termenului economic de consolidare fiscală se ascund lucruri foarte concrete și complicate pentru guvern.

Este vorba despre faptul că în anii de creștere economică deficitul bugetar a crescut, un model prociclic care vulnerabilizează economia românească în fața unor posibile șocuri interne sau externe. Analiza FMI anticipează că vor fi probleme legate de încadrarea, chiar anul acesta, în ținta de deficit bugetar.

În același timp, se spune în raportul FMI, structura cheltuielilor publice se îndreaptă către cheltuielile rigide în detrimentul investițiilor publice. Se recomandă ca bugetul pe anul viitor să vizeze deficite mai mici, în ton cu angajamentele asumate în fața Comisiei Europene. În același timp, deficitele mai mici au darul de a ține sub control datoria publică. Sunt observații corecte din punct de vedere economic, dar va fi interesant de văzut dacă în bugetul de anul viitor se va respecta acest principiu.

Raportul recomandă și creșterea absorbției de fonduri europene, investiții în infrastructură, aplicarea guvernanței corporative la companiile de stat și la fondul suveran de investiții. Cel puțin tema guvernanței corporative a intrat într-un puternic regres și interesele de partid par a fi mai importante decât cele ale statului.

O temă aparte este legată de modernizarea administrației fiscale. Sunt salutate măsurile de eficientizare a cheltuielilor publice, cum sunt analizele de cheltuieli și achizițiile centralizate, dar rămâne ca rezultatele să fie vizibile la nivelul bugetului de stat.

În plus, FMI atrage atenția asupra faptului că guvernul ar trebui să reevalueze creșterile de pensii și salarii prin prisma implicațiilor negative pe care le-ar putea avea asupra sustenabilității fiscale și asupra creșterii economice pe termen lung. Este un subiect sensibil pentru actualul guvern și șansele ca reevaluarea acestor creșteri de venituri, incluse deja în legi, sunt minime. Chiar având riscul de a da peste cap bugetul și de a duce deficitul până aproape sau peste cota de 3% din PIB.

Ca de obicei, rapoartele FMI sunt demne de atenție. Măcar pentru faptul că aduc o confirmare externă unor teme deja consacrate pe plan intern.

Ce scrie pe biletul de „la revedere” lăsat de FMI pentru guvernul de la București (AUDIO)
246