Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


România, a doua cea mai ieftină țară din UE: Românul se dezvoltă mâncând prost

goulash-3773134_960_720.jpg

Image source: 
pixabay.com

România este a doua cea mai ieftină țară din Uniunea Europeană în privința prețurilor și serviciilor, reiese dintr-o analiză recenta a Consiliului Concurenței. Potrivit raportului, în 2017 nivelul general al prețurilor din România se afla la 48,4% din media europeană. Pe de altă parte, un român alocă în jur de o treime din venituri pentru alimente, în vreme ce media europeană este la jumătate.  

La prima vedere, lucrurile stau bine, iar statistica este încurajatoare. Atunci când vine însă vorba de puterea de cumpărare și de calitatea vieții, nu mai ajungem la aceeași concluzie, explică, la RFI, analistul economic Mircea Coșea. Românul se dezvoltă mâncând, constată, plastic, Mircea Coșea:

Mircea Cosea: Prețurile sunt mai mici, dar nu sunt la nivelul salariilor. În primul rând aș spune că trebuie să ne referim la venituri, ca să includem și pensionarii aici. Salariile sunt mai mici, dar în comparație cu salariile, care sunt mult mai mici decât în alte țări, vedem că de fapt nu e un avantaj și nu este un lucru de laudă. Diferența este mare. Ar trebui să fie luată în calcul puterea de cumpărare. Dacă mai adăugăm și faptul că în ultimul timp avem un indice de inflație destul de mare, atunci concluziile nu pot fi atât de pozitive precum par la prima vedere.

Reporter: Vă propun să ne uităm un pic și pe coșul de consum. Un român, în medie, alocă o treime din venituri pentru alimente, în vreme ce în Uniunea Europeană suma alocată alimentelor este undeva la 15%. Este la jumătate.

M.C: Acesta este un element de subdezvoltare pe care noi îl discutăm foarte rar. Din ceea ce câștigă un român, mult dă pe alimente. Nu este chiar așa. Unele calcule arată că ajungem la chiar 40% din bugetul familiei pentru alimente. Întrebarea este „Care este posibilitatea unui român de a se dezvolta și altfel decât mâncând?”. Dacă ne uităm, cheltuielile pentru sănătate, pentru timpul liber, pentru cultură sau altele sunt mici, foarte mici în comparație cu alte țări.

Rep: Cum se poate dezvolta un român altfel decât mâncând în aceste condiții?

M.C: Problema este că nu prea se poate dezvolta. Dacă ne uităm la ce mănâncă românii, la coșul zilnic, o să vedem că mâncăm mult mai prost ca alții din alte țări. La capitolul sistemului de viață din România, la nivelul lui primar, alimentație și îmbrăcăminte, la care putem adăuga elemente noi precum educația, spectacolele, timpul liber, la toate stăm prost în comparație cu alte țări. A da un verdict doar prin faptul că avem prețurile mici în comparație cu alții nu spune mare lucru despre situația din România și nu este întotdeauna favorabil. Este o chestiune care, poate, ar trebui să ne preocupe, anume, cum vedem accesul consumatorului la consum. Tot vorbim că a crescut consumul. Dar la ce a crescut consumul? A crescut consumul la lucruri care sunt în tezaurul familiei pe termen lung. Există o foarte mare cerere pentru televizoare, pentru telefoane mobile, pentru frigidere, aragaze, automobile. Dar dacă luăm din ceea ce un om obișnuit, cu un salariu minim pe economie trăiește de la lună la lună o să vedem că el consumă mai mult pe alimente și pe utilități. Elementul care ar trebui să ne intereseze este cât economisește un român din venitul lunar. Aici sunt foarte multe cifre înspăimântătoare. Unii zic că au făcut calculul și nu economisește nimic. Alții zic că poate să economisească între un leu și jumătate până la 3 lei pe lună. Asta arată că, de fapt, noi supraviețuim

Rep: Toate acestea țin de calitatea vieții. Veniturile se majorează mai lent decât cresc prețurile sau sunt la acest moment într-o relație cât de cât echilibrată?

M.C: Deocamdată sunt într-o relație echilibrată, chiar în avantajul veniturilor. Dar până la începutul acestei veri, când am început să avem o inflație mai mare, ridicarea nivelului la salarii și la pensii era foarte benefică. Permitea mult mai multe lucruri. După asta am intrat într-o perioadă de creștere a inflației destul de bruscă care a mai atenuat creșterea salariilor, dar veniturile sunt încă preponderente și nu au fost anihilate de creșterea dobânzilor, a ROBOR și a inflației. 

 

349