Cât de mare este concurența, cât de mari sunt prețurile

Indicele agregat de presiune concurențială nu aduce schimbări spectaculoase. Dar, ca în fiecare an, merită să trecem în revistă industriile în care concurența este mare și cele în care există o presiune concurențială scăzută.

Domeniul în care presiunea concurențială este cea mai mare este cel al vânzărilor de haine și încălțăminte. De altfel, acest sector a făcut progrese importante, în materie de concurență, față de anul trecut. Explicația creșterii concurenței este dată de dinamizarea acestei industrii prin intrarea în sectorul on-line atât a jucătorilor mari, care și-au dezvoltat site-uri proprii sau site-uri specializate de produse de modă, cât și a jucătorilor mici, care vând și ei prin intermediul site-urilor specializate. La prezența semnificativă în online se adaugă și dezvoltarea unor servicii conexe, precum posibilitatea de a rambursa produsul sau de a-l proba înainte de a accepta comanda.

Un al doilea sector care a făcut progrese în ceea ce privește concurența este cel al materialelor de construcție. Industria are trei ramuri: ciment, blocuri ceramice și BCA și, în mod natural, există o serie de restricții privind intrarea în piață, precum numărul redus de jucători, dependența de accesul la resurse naturale, dar și bariere ecologice sau investiționale. Creșterea concurenței se datorează în special sectorului de blocuri ceramice, acolo unde creșterea gradului de inovare prin apariția unor produse noi a pus presiune asupra jucătorilor din piață.

Sunt și alte industrii care au înregistrat progrese, precum serviciile bancare asociate cardurilor de debit și de credit, datorită reducerii comisioanelor percepute clienților, dar în continuare acest domeniu rămâne unul dintre cele mai puțin concurențiale.

La fel și sectorul de asigurări, care a crescut în materie de concurență, dar fără a intra în clasament, în zona de sus. De asemenea, distribuția de autoturisme a făcut progrese importante fiind generate de schimbări în ierarhia mărcilor.

Reduceri ale concurenței sunt în sectorul producției de gaze naturale, în transportul feroviar de mărfuri și de călători sau în domeniul distribuției en-gros de medicamente.

Dincolo de evoluțiile din acest an, există câțiva performeri în materie de concurență. Pe primele locuri se află comerțul cu haine și încălțăminte, serviciile de consultanță din sectorul IT, canalele TV cu plată și serviciile de arhitectură. Pe ultimele locuri în materie de concurență se află producția și comercializarea cimentului, producția gazelor naturale, serviciile notariale și distribuția de medicamente. Deci, chiar dacă orașele sunt pline de farmacii și de bănci nu înseamnă că în aceste industrii există și concurență.

La fel cum concurența nu aduce în toate cazurile și o scădere a prețului, dintr-un motiv simplu: în joc intră și alte elemente, precum prețul țițeiului pe piața mondială, în cazul carburanților, nivelul de reglementare (asigurări sau utilități publice) sau gradul de liberalizare a pieței.

Astfel, raportul Consiliului Concurenței arată că în funcție de nivelul concurenței și cel al prețurilor, carburanții sunt într-o poziție defavorabilă consumatorului, iar telefonia mobilă, mărfurile alimentare sau furnizarea de energie electrică sunt într-un raport bun, în ceea ce privește nivelul concurenței și cel al prețurilor. Ceea ce ne arată, încă odată, că economia reală funcționează mai complicat decât prin prisma indicatorului de concurență.