Guvern nou, oameni vechi, aceleași teme

Cea mai recentă divergență dintre guvern și Comisia Europeană este legată de prognoza de creștere economică. Estimările diferă drastic între Comisia Națională de Prognoză și cele ale Comisiei Europene. Săptămâna trecută, a apărut și un raport al agenției de rating Fitch care a inclus și o serie de prognoze privind deficitul bugetar și creșterea economică în anii următori. Diferențele sunt, în continuare, majore între prognozele instituțiilor financiare internaționale și cele ale guvernului.

O dată cu aderarea la Uniunea Europeană, cei mai mulți dintre români aveau speranța că diferențele, din punct de vedere economic, dintre Europa Occidentală și România se vor estompa. Parcursul firesc ar fi fost acela de a aduce, sustenabil, indicatorii economici în limitele impuse deTratatul de la Maastricht, pentru a ne apropia de zona euro, locul uniunii economice și monetare. România a reușit doar parțial. În sensul că a redus decalajul la o serie de indicatori, precum produsul intern brut pe cap de locuitor sau chiar productivitatea muncii. În ultimii ani, însă, indicatorii economici care condiționează aderarea la zona euro s-au degradat. Vecinii noștri bulgari au reușit să mențină ritmul și se distanțează serios de plutonul codaș al Europei din care făceau parte, alături de noi.

După zece ani de la aderarea la Uniunea Europeană, asistăm la o degradare a indicatorilor macroeconomici, pentru că, în ultimul deceniu, economia românească nu a reușit să intre într-o zonă de stabilitate. Evoluții oscilante, perioade de creștere urmate de corecții bruște. Dinamica economică încetinește. Investițiile publice și private scad. Creditarea se reduce, iar ținta de inflație pentru acest an este la limita intervalului țintit de Banca Națională, în pofida unei ușoare reduceri a inflației la nivelul lunii octombrie. A ajuns aproape un obicei pentru Banca Națională a României în a susține lichiditățile de pe piața bancară prin operațiuni repo și a ajuta, implicit, guvernul să se împrumute de pe piața internă.

Executivul a fost remaniat ieri. Un Guvern proaspăt, cu vechi miniștri și politicieni influenți în partidul de guvernământ. Sunt câteva nume noi și câteva mișcări interesante. Astfel, revine în Guvern un fost ministru, Alexandru Petrescu, de data aceasta la portofoliul Comunicațiilor. De departe, însă, cea mai spectaculoasă mutare este cea a doamnei Lia Olguța Vasilescu de la Muncă la Transporturi. Cu siguranță, s-a considerat eficientă activitatea doamnei Vasilescu la Ministerul Muncii, în special prin promovarea legilor de salarizare unitară și cea a pensiilor, și se speră ca acest tip de eficiență să fie transferat la Ministerul Transporturilor. După ce vor fi validați, noii miniștri vor ține, de la 1 ianuarie 2019, pentru o jumătate de an, agenda europeană. Întrebarea este: vor rezista ei în Guvernul României până la jumătatea anului viitor sau se vor lovi de o nouă remaniere?