Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Indemnizația de hrană: Statul dă cu o mână și ia cu alta. Primar PSD: O prostie. Luăm de la investiții

oua.jpg

Image source: 
pixabay.com

Bugetarii vor primi, de la 1 decembrie, un nou drept financiar: indemnizația de hrană. În valoare de 300 de lei, această normă ar urma să înlocuiască tichetele de masă, în condițiile în care nu toți angajații la stat beneficiau de acest drept. 

Banii sunt însă impozabili – dovadă că statul cu o mână dă și cu alta ia, după cum susține, la RFI, Bogdan Hossu, lider Cartel Alfa:



Bogdan Hossu: Primăriile sunt în impas din cauza transferului de taxe sociale, care le-a redus substanțial veniturile la structura de buget, pe de o parte. Pe de altă parte, sunt limitate datorită unor condiționări din legea salarizării care crează probleme. Una dintre limitări este legată de totalitatea sporurilor, ca acestea să nu depășească 30% pe ordonator de credite. La o primărie mică în care sunt puțini salariați, acest lucru crează mari probleme, mai ales dacă primăria încearcă să lucreze și cu programe europene, unde ar trebui să dea un spor persoanele respective. Evident că acesta ar absorbi complet structura de fond necesară sporului respectiv. Fiind indemnizație de hrană, rezultă ca venit, drept care nu numai că se ia impozit, dar și contribuția de asigurări sociale. Acest fapt face ca aproape jumătate din valoarea respectivă să se ducă sub formă de taxe și impozite la bugetul de stat.

Reporter: De ce nu s-a mers, în continuare, pe varianta tichetelor de masă, extinse la toate categorile de bugetari și s-a preferat înlocuirea tichetelor cu această indemnizație de hrană, care, din ce spuneți, aduce o pierdere angajatului.

B.H: Impresia noastră, ca și la transferul de taxe sociale, a fost o majorare a unui drept crae a încercat să fie dat și justificat că este dat salariatului, dar în același timp, cu cealaltă mână, să se încerce ca pe valoarea netă, suma care este alocată efectiv salariatului să fie micșorată. Cei mai afectați sunt cei din sistemul de sănătate care beneficiau de tichete de masă și care acum resimt diferența substanțial. Celelalte sectoare bugetare n-o respimt pentru că nu au avut niciodată indemnizație sau acces la tichete de masă. Al doilea element dezastruos este lipsa de înțelegere că de fapt sistemul de vouchere sau de tichete era un mecanism care ca și cardurile electronice de plată financiară elimină frauda fiscală în sistemul comercial. În momentul respectiv comercianul e obligat să raporteze la valoarea tichetelor efectiv încasate. Se pare că guvernanții actuali sunt mai puțin interesați de mecanisme normale de combatere și a evaziunii fiscale, nu numai de cedarea drepturilor pentru salariați. Iar când se cedează drepturile, după aceea se încearcă corecții care să le micșoreze, de fapt, pe net drepturile respective.

Rep: Merg pe acest scenariu, pe care îl invocați, însă mă întreb, în acest scenariu ipotetic în care statul cu o mână dă și cu alta ia, cât de mult poate obține, până la urmă, printr-o astfel de măsură?

B.H: Va aduce ceva consistent la buget. Gândiți-vă că o indemnizație de hrană la nivel de două salarii minime pe economie pe an, înseamnă aproximativ 2.900 de lei. Pe vechiul salariu minim de 1.450 de lei, la 2.900 de lei înseamnă că de fapt statul pe hârtie, dă 2.900 de lei, dar pe net, transferul efectiv al valorii per salariat este undeva la aproximativ 1.600 de lei. Diferența de 1.300 de lei înmulțiți-o cu 1.200.000 de salariați și veți constata că discutăm de aproape 2 miliarde de lei, care înseamnă economie la bugetul statului

Rep: Dacă unii primari vor scădea salariile cu valoarea normei de hrană, la final, angajatul ajunge să ia aceiași bani? Sau dacă primăriile cu dificultăți mari financiare vor apela la guvern pentru că nu au bani și nu o pot scoate la capăt, ce rezolvă statul?

B.H: Este greu de răspuns la o asemenea întrebare. Evident că nu arată decât o pregătire sau o justificare superficială, care nu intră în profunzimea problematicii respective. Dacă ne întrebați pe noi este complet anormală. Era de preferat să se dea tichete de masă, respectiv vouchere de vacanță ca să poată să rezolve chestiunea respectivă.

Primar: O să le dăm banii. Normal că luăm de la investiții. Sunt unii care excelează în a plăti salarii și a angaja tot neamul la primărie

Mai departe, mulți primari din țară nu au aflat încă de noua obligație pe care o vor avea față de angajați. Cert este că banii pentru indemnizația de hrană trebuie luați de undeva - și afectate vor fi, inevitabil, investițiile, spune Cristin Mgheru, primar PSD la Cîrța, județul Sibiu. La RFI edilul reclamă și slaba pregătire a angajaților din primării, dar și nepotismele din instituțiile publice:



Cristin Magheru: Nici nu știu. Vor să dea 300 de lei hrană pentru angajați? Eu nu le-am dat niciodată tichete de masă. Ai mei nu s-au dus niciodată la cursuri de perfecționare. Primesc zeci de oferte, dar le spun că le-am dat bani. La privat, dacă vrei, te duci și te specializezi. Nu te specializezi pe banii mei dacă vrei să te angajezi pe postul respectiv. Departe gândul de a merge în vacanță de vară sau de iarnă pe banii primăriei. A doua, mi se pare de prost gust să îi dau 300 de lei degeaba, ca să vină de acasă. Salariile sunt destul de bune acum. Nu poți să te plângi.

Reporter: Cu mențiunea că această normă de hrană va deveni obligatorie. Că vreți, că nu vreți, va trebui să îi dați.

C.M: E destul de dificil. Nu prea sunt de acord, dar dacă e lege nu-i tocmeală. O să le dăm banii. Normal că îi luăm de undeva.

Rep: De unde i-ați putea lua?

C.M: De la investiții probabil. De unde? Și o să facem mai puține lucruri pentru comunitate. Restul sunt bătute în cuie. Nu pot să nu plătesc curentul sau gazele sau celelalte. Nu pot să iau de acolo. Trebuie să mă gândesc. E singurul loc din care poate orice primărie să ia bani și să facă altceva, să plătească hrană și alte lucruri de genul acesta. E clar că se vor lua bani de la investiții. Vor fi investiții mai puține. 

Rep: Câți angajați aveți la primărie?

C.M: Am 8 angajați. Nu am mai mulți Eu am o schemă foarte redusă deși aștia mă acuză că am așa puțini. Am puțini pentru că nu are rost să ai mai mulți. Dacă ai mai mulți se și ceartă între ei. Le e frică că lucrează mai mult unul decât altul. Așa, fiind puțini, trebuie să își facă treaba. Dacă vrei concediu trebuie să îi faci treaba celuilalt până când vine ăla din concediu. Dacă aș fi manager la o firmă privată, nici pe ăștia nu i-aș ține. Aș ține 2-3 inși buni și la revedere. Externalizate toate serviciile care se pot extrenaliza. Așa sunt făcute mai bine de o sută de ori decât le fac angajații de la primărie. La o firmă dacă nu ai făcut, nu tai factură. La primărie trebuie să îi dai banii. Intri în conflict cu el. E greu să te impui. 

Rep: Sunt primari care au anunțat că vor tăia lefurile angajaților cu suma care e reprezentată de indemnizația de hrană. Cu alte cuvinte, vor da cu o mână, vor lua cu alta, astfel încât angajatul să rămână la aceeași bani.

C.M: Asta e o mare prostie. Mă îndoiesc că vor face asta. Sunt unii, mai ales din zona mea, care excelează în a plăti salarii și a angaja tot neamul la primărie. Astea sunt povești de făcut campanie. Sunt croiți toți să plătească salarii și drepturi. Știu primării din zona mea care se duc și fac proiecte, pe fonduri europene, de 10.000 de euro și își trag 25% la tot neamul, iar primăria sau comunitatea câștigă 2.000 de euro, temirce proiect de doi lei și până implementează ei plătesc la 200.000. E la ordinea zilei. Nu mă surprinde. Ia de acolo și dă dincolo. Aia e o poveste. 

Rep: Dumneavoastră nu știți exact cum merg rotițele la București, ce decizii se iau? De ce un primar ajunge în buza intrării în vigoare a unei astfel de măsuri să spună „pe mine nu m-a întrebat nimeni”?

C.M: Așa se întâmplă în țara asta de după revoluție. M-a întrebat cineva ce se întâmplă? M-a întrebat cineva când au vrut să dea la aleși pensii nesimțite? Unuia care a îngropat o comunitate să îi mai dai și pensie specială? M-a întrebat cineva? Să le spun „Bă, sunteți normali la cap?”.

Rep: De ce nu întrebați dumneavoastră la partid?

C.M: Eu am fost o dată și sunt marcat. Când a fost Dragnea la Sibiu. Le-am ridicat la fileu niște teme și m-au ignorat. De atunci îi ignor și eu. 

Primar Peștera (PSD): Nu se ia în calcul părerea noastră. E ca o sabie deasupra capului 

 

Marius-Liviu Petre, primarul din Peștera, județul Constanța, spune că va căuta soluții alături de Consiliul Local. Regândirea bugetului pentru 2019 înseamnă evident că vor trebui luați bani din altă parte, chiar dacă sumele nu sunt foarte mari. La rândul său, primarul e deranjat că se iau decizii a căror aplicare cade apoi în responsabilitatea autorităților locale: 



"E clar că bugetul va trebui gândit în așa fel încât să prindem și astfel de lucruri. (…) Cred că tichetele de masă erau o idée mai bună, dar din păcate noi ăștia mici nu prea suntem întrebați înainte. (…) De sus se decide și noi ne zbatem să găsim soluții, să le aplicăm".