Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Pericolele care planează asupra creșterii economice

calcule_diferite_deficit.jpg

Două rapoarte, ale Comisiei Europene și Băncii Naționale, analizează evoluția economiei românești.
Două rapoarte, ale Comisiei Europene și Băncii Naționale, analizează evoluția economiei românești.
Image source: 
pixabay.com

O temă extrem de actuală este cea care se referă la raportul dintre politica fiscală și creșterea economică. O conferință pe acest subiect, organizată de publicația on-line cursdeguvernare.ro, i-a avut invitați printre alții și pe Ionuț Dumitru, președintele Consilului fiscal și Eugen Rădulescu, director în Banca Națională a României. Doi specialiști care spun lucrurilor pe nume.

În rândul alianței politice aflată la guvernare, este foarte răspândită opinia că deficitele mari antrenează și o creștere economică înaltă. Ceea ce nu este obligatoriu. Sau, dimpotrivă, deficitele pot crea o serie de dezechilibre în economie. Dezbaterile conferinței dovedesc acest lucru. Analiza realizată de Ionuț Dumitru arată că există o asemănare între România și Polonia în ceea ce provește evoluțiile macroeconomice. În sensul că ambele au avut în perioada 2000-2017 deficite mari și creștere economică medie la un nivel apreciabil.

Doar că Ungaria și Bulgaria au reușit și ele, în aceeași perioadă, să obțină o creștere comparabilă, dar cu deficite mult mai mici sau în cazul Bulgariei chiar cu excedent primar. Deci, experiența statelor din regiune arată că pentru o creștere economică înaltă nu este neapărat necesar să existe un deficit bugetar mare. Cel mai sănătos este ca finanțele publice să fie sustenabile pentru a avea o creștere sănătoasă.

O legătură complicată este și între nivelul datoriei publice și creșterea economică. Economiștii au păreri împărțite asupra pragului la care datoria publică are un impact negativ asupra creșterii economice. Pentru țările dezvoltate, pragul datoriei publice este între 80% și 90% din PIB. Economiile emergente, precum cea a României, au un nivel mult mai jos de atenționare. În urmă cu câțiva ani, banca centrală estima un prag critic cuprins între 40% și 45% din PIB, iar depășirea acestor nivele crește probabilitatea recesiunii la peste 50%. Datoria publică a României se află sub 40% din PIB, iar prognozele arată că deficitul bugetar în cel mai bun caz, se va afla la limita a 3% din PIB, ceea ce va însemna că va pune presiune asupra creșterii datoriei publice. Bineînțeles că specialiștii spun că datoria oricât de mare este important să fie finanțată de piață. Corect.

Doar că în cadrul conferinței organizată de cursdeguvernare.ro Eugen Rădulescu a atras atenția asupra faptului că România se află cotată de către toate agențiile cu ratingul BBB-, care reprezintă cea mai joasă treaptă înainte de categoria „nerecomandat pentru investiții”. O astfel de retrogradare ar însemna o creștere substanțială a costurilor de împrumut și implicit o mare problemă de finanțare a datoriei publice.

Este un semnal de alarmă pentru guvernul României care ar trebui să fie extrem de atent la calificativele agențiilor de rating și implicit la avertismentele acestora. Iar recent agenția Fitch a dat un exemplu în sensul că a atras atenția asupra veniturilor bugetare reduse, asupra creșterii deficitului structural, dar și în ceea ce privește prognozele privind deficitul bugetar și creșterea economică.

Iar o parte importantă din datoria publică este finanțată de băncile locale. Astfel, acestea au ajuns să aibă o expunere asupra titlurilor de stat de 22,3% din totalul activelor bancare. Este a doua cea mai mare expunere dintre economiile europene, după cea a Ungariei. Iar conform declarațiilor specialiștilor, există bănci care ajung chiar până la 30% din active plasate în titluri de stat. Este deja mult, iar ritmul în care Ministerul Finanțelor Publice se împrumută de pe piața internă, de la societățile bancare, scade șansele ca procentajul să se reducă.

Sunt câteva avertismente care ar trebui să îndemne Guvernul la politici fiscale și bugetare mai prudente. Dar coaliția guvernamentală este departe de acest comportament, dacă ne gândim că tocmai ieri a promovat legea pensiilor în Parlament, o lege care dublează cheltuielile în următorii doi ani. Asta da, prudență bugetară.

 
Pericolele care planează asupra creșterii economice (AUDIO)