Liviu Dragnea avertizează multinaționalele, băncile sau supermarketurile. Promite autostrăzi și reforma administrației

Sunt de semnalat temele economice ale dlui Dragnea, pe de o parte, pentru că ne aflăm la sfârșitul anului, moment în care România nu are buget de stat adoptat de Parlament, iar orice anticipare a viitoarelor măsuri economice este importantă pentru investitorii români și străini.

Pe de altă parte, ideile dlui Dragnea țin loc de politică economică și de program de guvernare și, dacă vor ajunge să fie transpuse în acte legislative de guvern și de Parlament, vor influența activitatea companiilor care activează în economia românească.

Liviu Dragnea a reîncălzit o serie de teme economice mai vechi ale actualei guvernări pe care însă le-a exemplificat mai clar și, ce este mai important, a cerut soluții legislative pentru corectarea lor.

Prima temă este cea a multinaționalelor. Din nou multinaționalele au fost acuzate că își externalizează profiturile. Sau mai exact că au o politică agresivă de planificare fiscală. Au fost oferite și câteva exemple: o mare rețea comercială care înregistrează un profit foarte mic, de sub 1% și o mare companie din sectorul energetic care are o rată a profitului și mai mică, de sub unu la mie. Președintele PSD a dat chiar și un exemplu referitor la rețeaua comercială despre care a spus că se aprovizionează cu o băutură nealcoolică printr-o companie situată într-o zonă offshore la un preț mult mai mare decât se poate cumpăra din România.

Este posibil să se întâmple acest lucru. Dar ceea ce nu spune Liviu Dragnea este că statul are toate pârghiile, prin Ministerul Finanțelor și prin Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) să descopere și să ia măsuri împotriva unor practici de planificare fiscală agresivă. În plus, fiscul are la dispoziție și aplicarea metodei prețurilor de transfer pe baza căreia se poate constata dacă firmele cu capital străin folosesc metode de erodare a bazei impozabile profitului.

Guvernul PSD-ALDE a adoptat celebra directivă europeană privind stabilirea normelor împotriva practicilor de evitare a obligațiilor fiscale, dar rezultatele pentru veniturile bugetare sunt practic invizibile. Atrage, însă, atenția că președintele PSD a cerut explicit de la tribuna Consiliului Național un set de măsuri care să oprească aceste practici fiscale. Liviu Dragnea i-a nominalizat pe consilierul Darius Vâlcov și pe ministrul finanțelor, Eugen Teodorovici, să găsească soluții pe care să le prezinte premierului pentru rezolvarea acestor situații. În acest punct, tema devine chiar serioasă pentru mediul de afaceri, care va aștepta cu sufletul la gură să vadă modificările legislative anunțate. Cu atât mai mult cu cât, în aceste zile, ordonanța tocmai este propusă pentru schimbare în Parlament, în sensul adoptării unor prevederi favorabile companiilor la capitolul nivelul deducerii dobânzilor. Mai înțelege vreun investitor străin ce se va întâmpla la capitolul impozitarea profitului?

Dar, de atac nu a scăpat nici o companie românească din domeniul telefoniei mobile acuzată că a obținut un profit nesemnificativ la o cifră de afaceri foarte mare.

Băncile au avut, din nou, parte de critici din partea lui Liviu Dragnea. De data aceasta, au fost acuzate că fac profituri mari fără să crediteze economia românească. Liviu Dragnea a spus că o parte importantă din profiturile băncilor se fac din ROBOR. Probabil că se referă la creșterea dobânzilor. Este adevărat că sistemul bancar românesc a obținut în primele nouă luni ale anului, un profit net record de 5,74 miliarde lei, cu 40% mai mult decât anul trecut. Nu trebuie uitat că în anii de criză băncile au pierdut bani în România și au făcut eforturi mari să restructureze sau vândă creditele neperformante. Operațiuni care au atras pierderi în bilanțul băncilor.

De asemenea, atunci când Liviu Dragnea afirmă că băncile nu finanțează suficient economia românească pare că uită că sistemul bancar cumpără masiv titluri de stat emise de Ministerul Finanțelor, adică datoria statului român. S-a ajuns chiar ca băncile românești să aibă una din cele mai mare expuneri din Europa pe datoria publică, adică pe titluri de stat, aproximativ 22% din active, ceea ce începe să devină o vulnerabilitate pentru sistemul bancar.

O altă temă pusă în discuție de Liviu Dragnea este construcția de autostrăzi. A fost un șir nesfârșit de promisiuni cu două precizări importante: abia acum, politicienii de vârf, din România, au înțeles motivul pentru care proiectele de infrastructură înaintează atât de greu sau deloc. Înțelegerea situației s-a produs după ce Liviu Dragnea și Călin Popescu Tăriceanu au avut o întâlnire cu funcționarii din Ministerul Transporturilor și probabil de la Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere. Soluția găsită a fost includerea autostrăzilor în categoria investiții strategice. Măcar să se construiască infrastructură.

În fine, un ultim subiect economic adus pe scena de la Parlament a fost restructurarea adminstrației. S-a spus că sunt prea multe agenții guvernamentale, că în unele instituții publice sunt prea mulți funcționari, în altele, prea puțini. Dar, nu s-a spus nimic coerent despre posibile soluții privind reformarea statului. Ceea ce pune sub semnul întrebării, determinarea concretă și priceperea de a face o schimbare în administrație.

Un lucru este sigur: temele prezentate de Liviu Dragnea nu aduc predictibilitate pentru economia românească.