Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Patronatul Investitorilor Români: Unde nu sunt multinaționale e sărăcie. Reacție dură și din partea băncilor

Președintele PSD, Liviu Dragnea, a vizat, în discursul său recent, companiile multinaționale, care ar ocoli plata taxelor, prin accesarea paradisurilor fiscale. În context, Dragnea a reluat ideea impozitului pe cifra de afaceri, o măsură criticată însă inclusiv de investitorii locali. 

 

Statul caută bani pentru politici populiste. reacționează, la RFI, Cristian Pârvan, de la Patronatul Investitorilor Autohtoni:



Este evident că este o măsură pentru a aduce mai mulți bani la buget. Deci dacă considerăm că s-a terminat capacitatea de conformare voluntară sau nevoluntară…adică să asiguri o suficientă colectare la buget…Dacă nu ești în stare să colectezi, trebuie să venim cu alte măsuri care să acopere măsurile populiste care au fost luate și care se intenționează să fie luate în continuare. Din punctual de vedere al celor care vor să adopte măsuri populiste, această măsură (impozitul pe cifra de afaceri) este justificată. Din punct de vedere al mediului de afaceri evident că va fi încă o povară. De doi ani de zile răspunsul este vă privește. 

Iar orice încercare de a pune în conflict antreprenorul român cu multinaționalele este greșită din start, pentru că între cele două categorii există o inter-dependență, continuă Cristian Pârvan: 

Se demonstrează că acolo unde sunt multinaționale profit și mediul autohton. Acolo unde nu sunt, toată lumea e săracă. Concert: Timișoara are 55-60 de miliarde cifră de afaceri. Capitalul autohton e vreo 38%. Dar ia și el din cifra asta de afaceri a județului. În timp ce la Vaslui e 95% capital autohton și cifra de afaceri e 5,5 miliarde. 

Consiliului Patronatelor Bancare din România: Orice fel de bancă plătește taxe aici. Taxele acestea sunt plătite conform legii. 

Nici sistemul bancar nu a fost ocolit de tirul președintelui PSD, în discursul presărat de accente naționaliste. Guvernul trebuie să ia măsuri în ceea ce privește lăcomia bancară, a transmis Liviu Dragnea. Răspunde Bogdan Preda, director executiv al Consiliului Patronatelor Bancare din România:



Bogdan Preda: Nu poți să spui că ești imun la asemenea declarații. Orice fel de declarație de genul acesta te face să te gândești ce va urma. Fiecare dintre noi, când își face bugetul pentru anul viitor, acasă, se gândește ce se va întâmpla. Se uită la știri, că de aia există. Se uită la potențiale schimbări legislative. În acest context și componentele sistemului bancar, băncile și alte structuri financiar bancare, se uită să vadă ce se întâmplă. Orice fel de astfel de declarație poate să adauge mai mult sau mai puțină emoție. 

Reporter: Sunt însă și chestiuni concrete pe care le spune Liviu Dragnea. Nu o să comentăm cuvânt cu cuvânt, însă problema raportării unor profituri ridicol de mici la unele bănci există.

B.P: Profiturile ridicol de mici se refereau la alte companii. Această alegație cum că ar exista companii cu profituri ridicol de mici se referea la companii din alte sectoare. În ceea ce privește băncile, au existat afirmații cum că au făcut un profit record anul acesta. Nu este fals, dar acest profit se datorează faptului că foarte multe credite neperformante au fost scoase din bilanțuri și nu a mai fost necesară provizionarea care a fost necesară anterior.

Rep: Taxele se plătesc aici sau prin alte locuri? 

B.P: Eu nu mă refer la ce a spus domnul Dragnea.  Puteți să mă întrebați dumneavoastră.

Rep: Vă întreb eu. Taxele se plătesc aici sau prin alte locuri?

B.P: Orice fel de bancă, persoană juridică în România, plătește taxe aici. Taxele acestea sunt plătit conform legii. 

Rep: Dacă statul român, guvernul României sau altă autoritate au o anumită îndoială, să spunem în ultimele 6 luni, ați fost contactați în vreun fel să participați la o discuție tete-a-tete despre un astfel de subiect, despre impozitare, despre profituri, despre inițiative legislative pe care le-ar avea statul în vedere?

B.P: Noi ne-am pus la dispoziție. Știți că există o sumă de inițiative legislative în Parlament. Unele sunt în Camera Deputaților, proiect de plafonare de dobânzi, dorința ca contractele de credit să nu mai reprezinte titluri executorii. Mai e cealaltă cu cesiunea de creanțe. Mai nou în Senat mai e un proiect de lege nou cu redefinirea stării de impreviziune. Va merge la plen, miercuri, din câte știu eu. Noi am dorit de fiecare dată să discutăm cât se poate de deschis și tehnic și legal și în toate felurile aceste proiecte de legi. Nu pot să spun că am găsit deschiderea necesară.

Rep: Cert este că discursul este extrem de contondent. Din nou, dacă vorbim concret, se face referire la manipularea, la jocul cu indicele Robor, care ar fi adus un profit de peste 5 miliarde de lei. În această logică se vorbește de metode prin care să nu mai fie statul atât de blând, să nu mai lase băncile să facă cam ce le taie capul. Cam asta e esența a ceea ce a spus liderul PSD. Bănuiesc că, la rându-i, fiecare bancă are un plan și un scenariu spre care ar putea ținti? Care ar fi intervenția statului pe această nișă care v-ar afecta?

B.P: Nu vreau să fac niciun fel de speculație. Robor-ul este o medie stabilită de cele mai mari bănci din sistem, cu adâncimea ce a mai mare în sistem, cu reach-ul cel mai mare în sistem. Nu cred că după scandalul Libor de acum mai mulți ani în care au existat dovezi că a fost manipulat cineva își permite măcar să se gândească la așa ceva. Ăsta este un sistem extrem de bine pus la punct și foarte controlat. Ține de riscul din România.

Rep: La nivelul patronatului există vreo îngrijorare asupra unei potențiale intervenții din partea statului similară cu intervențiile din Ungaria din ultimii ani?

B.P: Acest gen de îngrijorări există tot timpul. Dacă există acum cu precădere nu vă pot spune. 

Rep: Statistic, pe date, pe cifre, băncile românești au una dintre cele mai mari expuneri din Europa pe datoria publică. Au cumpărat masiv titluri de plată, peste 20% in activele băncilor. Practic, aici este relația de interdependență dintre stat și sistem bancar. Acum, pe această expunere de peste 20% și pe fundalul acesta mai tensionat, cât de vulnerabilizate sunt băncile comerciale.

B.P: Dumneavoastră mă întrebați practic dacă vulnerabilizat în sensul că dacă au cumpărat aceste titluri de stat, adică datorie suverană și dacă nu cumva le e teamă. Asta e întrebarea dumneavoastră? 

Rep: Exact.

B.P: Rating-ul unei țări depinde de disponibilitatea acelui stat de a se achita de acea datorie suverană. Nu putem să ne închipuim că ar dori sau ar intenționa statul român să facă vreun default pe această direcție. Mergem pe încredere și până la proba contrarie, încrederea este cuvântul de bază. 

592