Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Fără precedent: statul intră ”cu bocancii” în economie; suprataxează și plafonează

eugen_teodorovici.jpg

Ministrul finanțelor a anunțat introducerea unei suprataxe pe activele bancare și plafonarea tarifului gazelor naturale.
Ministrul finanțelor Eugen Teodorovici a anunțat introducerea unei suprataxe pe activele bancare și plafonarea tarifului gazelor naturale
Image source: 
site-ul Ministerul Finanţelor

Ieri, ministrul finanțelor a prezentat proiectul ordonanței de guvern care schimbă regulile fiscale și, foarte repede, actul normativ a fost pus în dezbatere publică.

Schimbările au fost promovate, ca de obicei, fără analize de impact și fără o dezbatere reală. Dar aceste devieri au ajuns să fie cea mai mică problemă. Modificările fiscale ce urmează a fi făcute sunt deasupra oricărei imaginații. Cele mai șocante măsuri sunt aplicarea unei suprataxe asupra activelor bancare, în funcție de nivelul dobânzii interbancare ROBOR, și plafonarea tarifului gazelor naturale, pentru trei ani de zile, la 68 lei MWH.

Este clar că măsurile sunt de un intervenționism agresiv. Situația este cu atât mai ciudată cu cât supraimpozitarea activelor bancare se face în funcție de nivelul ROBOR. Ca și cum nivelul dobânzii ar fi stabilit de către o bancă sau alta și nu de piață sau de evoluția inflației.

Taxarea activelor bancare este făcută în funcție de pragurile dobânzii ROBOR. Până la un nivel al ROBOR de 1,5%, supraimpozitarea este zero. O medie trimestrială a ROBOR (la trei luni sau șase luni) mai mare de 1,5% atrage după sine o taxă pe activele bancare. Limita maximă este atunci când dobânda ROBOR are valori cuprinse între 3,01% și 3,5%, caz în care activele băncilor sunt impozitate cu 0,9%.

În acest moment, ROBOR este deja de peste 3%, ceea ce înseamnă că băncile vor fi taxate cu nivelul maxim de 0,9% din active încă din prima zi a aplicării ordonanței. Estimarea guvernului este că, în funcție de nivelul ROBOR, bugetul de stat poate încasa mai mult cu până la 3,6 miliarde lei.

Este de așteptat ca noile reglementări să schimbe radical comportamentul pieței interbancare, acolo unde banca centrală va juca un rol important în a regla deficitul de lichiditate, iar băncile comerciale vor alerga să atragă fonduri. În orice caz, băncile vor fi sub presiune și este previzibil că vor transfera costurile asupra clienților.

În ceea ce privește plafonarea tarifului la gaze naturale pe o perioadă de trei ani, situația este și mai complicată. Este imposibil de calculat, la ora redactării acestui articol, care va fi efectul asupra companiilor din domeniul gazelor naturale. Dar nu ar fi o surpriză ca unele companii să anuleze investițiile sau chiar să părăsească piața românească. Cel mai grav este că plafonarea tarifului gazului natural s-a făcut chiar înainte ca firmele care se pregătesc să exploateze gazele din Marea Neagră să anunțe deciziile finale. Iar cele mai în pericol sunt exploatările offshore din Marea Neagă, care la un preț plafonat al gazului natural, de 68 lei pentru un Mwh, ar putea deveni nerentabile.

Intervenția statului se manifestă și în sectorul de comunicații. Astfel, autoritatea din domeniu va stabil niveluri minime pentru licitațiile 4G și 5G, care ar urma să aibă loc în anul 2019. Este de luat în calcul că firmele din domeniu, în funcție de nivelul stabilit, ar putea să nu fie interesate de licitațiile statului.

Ordonanța schimbă și regulile privind administrarea fondurilor de pensii private. Dincolo de scăderea comisioanelor percepute de administratorii de pensii private, măsura cea mai discutabilă este că un contributor se poate retrage după o perioadă de cel puțin cinci ani de cotizare și prin reținerea unui comision de 2%. Așadar, după ce li s-a oferit posibilitatea de a opta între pilonul public și cel administrat privat, acum contributorii au posibilitatea de a-și retrage pur și simplu banii.

În rest, ordonanța include promisiunile cu care ne-am obișnuit. Punctul de pensie va crește de la 1 septembrie 2019 cu 15%, la 1.265 lei, acordarea în continuare a tichetelor de vacanță, un program de 310 milioane lei pentru dezvoltarea stațiunilor balneare și în fine, un neclar fond de dezvoltare care ar trebui să asigure finanțări de 10 miliarde euro.

Dacă punem în balanță măsurile anunțate de ministrul finanțelor ajungem la o concluzie simplă. Guvernul ia de la marile companii, riscând ca unii investitori să plece din România sau să nu mai vină, în schimb, oferă în continuare cadouri bazinului electoral.

Fără precedent: statul intră cu bocancii în economie; suprataxează și plafonează (AUDIO)
736