Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Cine mai crede în economia de piață?

guvern.jpg

Cele mai recente măsuri fiscale, propuse prin ordonanța de urgență, care va fi aprobată azi, arată un intervenționism accentuat al statului în economie, apreciază analistul economic Constantin Rudnițchi.
Cele mai recente măsuri fiscale, propuse prin ordonanța de urgență, care va fi aprobată azi, arată un intervenționism accentuat al statului în economie, apreciază analistul economic Constantin Rudnițchi.
Image source: 
site-ul Guvernului României

Proiectul de ordonanță de urgență privind schimbările fiscale este, în continuare, extrem de controversat. Și, desigur, deosebit de important pentru economie. Dar, dincolo de efectele modificărilor fiscale asupra economiei românești, asupra companiilor din industria energetică, asupra sistemului bancar sau asupra industriei de telecomunicații, ordonanța arată un lucru cel puțin la fel de grav. Actuala guvernare lucrează temeinic la slăbirea sectorului privat. Toată atenția guvernării se îndreaptă către stat. Sectorul privat este ignorat în mod constant și, de cele mai multe ori, este tratat cu ostilitate.

Actuala guvernare nu crede în sectorul privat. Nu doar că îl consideră incorect, abuziv sau rău-voitor. Pur și simplu, pentru ultimele trei guverne, totul se învârte în jurul statului și toate măsurile sunt luate pentru a avantaja statul față de companiile private. Sau, mai mult, se dorește chiar desființarea condițiilor de piață și slăbirea firmelor private. Pentru administrația statului, privații sunt „ceilalți”. Este o guvernare împotriva companiilor cu capital privat și chiar împotriva pieței libere. Foarte multe exemple confirmă acest lucru.

Totul a plecat de la creșterile de salarii din sectorul bugetar și ale pensiilor. Este vorba, pe de o parte, despre faptul că salariile, tot mai mari, din sectorul public au pus presiune asupra companiilor private. Iar acest lucru se întâmplă într-o conjunctură complicată pentru piața muncii, adică într-un moment în care există un important deficit de forță de muncă.

Pe de altă parte, alocările tot mai mari de fonduri de la buget pentru cheltuieli de personal și asistență socială reduc resursele pentru nevoile stringente ale mediului de afaceri. Adică, pentru construcția infrastructurii rutiere și feroviare. În lipsa acestor facilități, sectorul privat are dificultăți în a-și extinde afacerile, pentru a se dezvolta. Exemplele pot continua. Statul stabilește salariul minim, fără consultarea patronatelor, statul a făcut o legislație de salarizare împotriva sectorului privat, atunci când a decis că angajații part-time trebuie să plătească taxele aferente unui salariu minim, statul a creat companii de export și de comerț și distribuție în agricultură care își propun să scoată din piață firmele private.

Ordonanța aflată în dezbatere publică este și ea o mostră despre cum se calcă în picioare funcționarea unor piețe și o mulțime de companii. Plafonarea tarifului gazului natural este sinonimă cu renunțarea la un proces lung și complicat de liberalizare a pieței de gaze naturale. Mai dur este că această măsură, dacă se va aplica, va pune sub semnul întrebării investițiile din Marea Neagră. Ce companii vor mai începe exploatarea gazelor naturale din zona offshore, în condițiile în care vor fi obligate să vândă jumătate din gazele extrase în România la un preț stabilit de stat?

Ideea de a suprataxa băncile în funcție de indicele dobânzii ROBOR este de neînțeles din punct de vedere economic. Poți face acest lucru doar dacă ești convins că piața monetară interbancară nu funcționează, că este doar un aranjament între opt-nouă bănci și că ROBOR este folositor numai băncilor pentru a găsi o metodă să crească dobânzile aplicate creditelor. De altfel, Darius Vâlcov, consilierul premierului, chiar este convins de toate aceste lucruri și le spune în spațiul public cu o nonșalanță greu de imaginat. Bineînțeles, fără a oferi vreo dovadă pentru cele afirmate.

În fine, atacurile repetate, din ultimii ani, asupra pilonului de pensii administrat privat sunt încă o dovadă că statul subminează pas cu pas și fără să obosească zona privată a sistemului de pensii. Cu fiecare decizie luată în acest domeniu, statul face tot se se poate pentru ca pilonul doi de pensii să se desființeze singur, prin ieșirea din sistemul administrat privat a celor care contribuie.

Este o guvernare împotriva sectorului privat și împotriva pieței. Este ca și cum statul ar vrea să rămână singur în economie. Și, atunci, întrebarea este: cine mai crede, în România, în economia de piață?

Cine mai crede în economia de piață? (AUDIO)