România și fondurile UE: De ce, după un deceniu de ”școală”, încă suntem ”repetenții” Europei?

Guvernul susține că absorbția a ajuns undeva la 20%. Raportare incorectă?

Bianca Toma: 2018 a fost un an complicat și mai ales neclar din punctul de vedere al performanței absorbției fondurilor europene. Depinde foarte mult de modul în care autoritățile de la București raportează aceste date. Astăzi, potrivit datelor oficiale, se pare că absorbția a ajuns undeva la 20%, la nivelul anului 2018, cu doi ani înainte de terminarea perioadei de programare. Media europeană ar fi undeva la 22%. Din punctul meu de vedere este o raportare incorectă. Atunci când vorbim despre fonduri structurale trebuie să vorbim separat de cele de coeziune, față de cele destinate agriculturii. Depinde de ce adunăm: dacă adunăm mere cu pere sigur că o să ne dea mai bine. Mai ales că pentru agricultură este vorba și de plățile directe la hectar, care vin automat și în care nu există niciun merit al autorităților și nu putem să vorbim despre vreo performanță reală.

Chiar dacă persupunem că această raportare ar fi corectă, 20% rată de absorbiție, există riscul de dezangajare, riscul pierderii fondurilor structurale pe câteva programe foarte importante, cum ar fi transport, mediu și progamul operațional regional. Pentru acesta din urmă este o premieră, dacă ne raportăm la precedenta perioadă de programare. Este zona pe care primăriile localităților de toate dimensiunile puteau să acceseze bani pentru dezvoltarea infrastructurii locale, utilități , lucruri de care rurarul, dar și urbanul românesc au atât de mare nevoie. Asta înseamnă că avem această rată de absorbție optimistă, dar în realitate, noi nu am reușit să angajăm fondurile europene care ne-au fost alocate la nivelul anului 2018.

Nu putem vorbi de o performanță, mai ales că ne aflăm în al doilea exercițiu în care ar trebui să atragem cât mai mulți bani pentru investiții din fonduri nerambursabile.

-----------------------------------------------------------------------------------

Conform Ministerului Fondurilor Europene, la jumătatea anului 2018, situatia la zi a fondurilor europene gestionate de MFE si MDRAP este următoarea:

---------------------------------------------------------------------------------------------

Fondurile naționale vs fondurile UE. Sau cum ne furăm singuri căciula

Reporter: La ce să ne așteptăm de la 2019? Avem semnale pozitive, că lucrurile vor sta mai bine?

B.T: Nu, dimpotrivă! Avem semnale și mai complicate care vor face ca fondurile europene să fie și mai puțin atractive. Ce a făcut de fapt guvernul de la București a fost să aloce fonduri naționale care vin în concurență cu fondurile europene, doar că le alocă pe criterii mult mai relaxate. Este vestitul program PNDL. Un program gestionat de Ministerul Dezvoltării Regionale care alocă bani primăriilor. Practic se suprapune peste Programul Operațional Regional finanțat din fonduri europene. Fondurile europene vin la pachet cu câteva reguli mult mai stricte atât în ceea ce privește cheltuielile, destinația, achizițiile publice și toate regulile care trebuie respectate cu mult mai mare strictețe.

Rep: De ce este un punct negativ suprapunerea PNDL, un program coordonat de guvern, cu Programul Operațional Regional, care este finanțat cu fonduri europene?

B.T: Banii din PNDL, din fondurile publice, sunt mult mai ușor de accesat. Este criteriul primul venit, primul servit. Există și suspiciunea că toate aceste fonduri sunt acordate prioritar prietenilor politici. Atunci, criteriile sunt mult mai relaxate. Este mult mai ușor să accesezi un astfel de program. Sigur că primarii și consiliile județene, consiliile locale nu s-au orientat către fondurile structurale, fondurile europene, pentru că ele sunt mai complicat de accesat. Sumele sunt mult mai mari, dar și raportările sunt mult mai complicate și birocratice. Este o diferență de viziune. Exită și studii care arată că apetitul primarilor și al comunităților locale pentru accesarea fondurilor europene s-a diminuat semnificativ.

Rep: Așadar, în continuare, nu stăm strălucit la acest capitol vital pentru dezvoltarea oricărei țări din Uniunea Europeană, sectorul fondurilor europene. Este cumva paradoxal pentru că avem deja experiența a zece ani de aparteneță la UE, un deceniu în care, teoretic, autoritățile ar fi trebuit să se pună la punct cu tot acest proces de atragere și de facilitare a intrării banilor europeni în țară. Cine poartă vina? Autoritățile române? Cele de la Bruxelles? Sau e împărțită vina?

B.T: Eu aș spune că cea mai mare vină o poartă autoritățile de la București. Putem să găsim circumstanțe atenunate pentru 2007 – 2013, când era primul nostru exercițiu și lucrurile au fost mai complicate. Dar din această perspectivă, inclusiv Comisia Europeană a fost foarte înțelegătoare și a găsit tot felul de mecanisme, inclusiv asistență, astfel încât să facă mult mai ușor traseul României prin accesarea acestor fonduri. Dar vina este, în continuare, a autorităților de la București, care nu reușesc să facă în niciun fel mai simple și mai suple toate aceste programe și toate aceste proiecte.

Există o birocrație cu care acești bani vin de la Bruxelles, destul de excesivă, pe care uneori, primăriile nici nu și-o permit. Ai nevoie de foarte mulți specialiști și de foarte multe ori bugetele lor nu suportă așa ceva. Nici nu sunt profesioniști în multe zone. Așadar, aceste fonduri vin la pachet cu o birocrație europeană, dar peste care autoritățile de la București au reușit să facă adevărate compendii. Dacă vă uitați numai la cum arată un ghid care ar trebui să ajute beneficiarul sau pe cel care accesează banii europeni, el este o adevărată carte prin care abia dacă va reuși să treacă, darămite să mai depună și un proiect consistent, coerent și câștigător.

Eu aș spune că vina este în proporție de 85% a autorităților de la București, care de-a lungul timpului nu au reușit sub nicio formă să simplifice sau să găsească metode prin care acești bani să ajungă la destinatari. Nu mai vorbim despre impactul proiectelor. La noi, mare problemă este cum să îi cheltuim. Așa cum o fi, dar să îi cheltuim. Bruxellesul poartă și el o parte din vină, 10-15%, pentru că a reușit să facă aceste programe extrem de stufoase. A acceptat inclusiv decontarea unor cheltuieli care au încurajat țările membre să angajeze foarte mulți funcționari, nu e vorba doar de România. Atunci, accesarea acestor fonduri vine la pachet cu niște cheltuieli uriașe.

Bianca Toma, director de programe la Centrul Român de Politici Europene (CRPE)

Sursa imaginii: 

Facebook

Bianca Toma este în prezent director de programe și membru al Consiliului Director al think tank-ului Centrul Român de Politici Europene (CRPE). Începând cu 2010  a fost timp de doi ani corespondent în Bruxelles pentru Adevărul. A devenit apoi policy research fellow al Open Society Institute şi s-a alăturat echipei CRPE. Bianca Toma deține o diplomă de master în „Politici Europene şi Comunicare” la IHECS Bruxelles (Belgia) și are opt ani experienţă în media unde a activat în domeniul justiţiei şi a coordonat mai multe proiecte regionale.

Soluții sunt. Prima: să nu ne mai mințim singuri

Rep: Ce trebuie făcut pentru îmbunătățirea situației? Ce ar putea face autoritățile române? Aici, din ce înțeleg, este cheia...

B.T: În primul rând, să nu se mai mintă singure cu rata de absorbție și cu toate programele pe care nu reușesc să le acceseze. Să facă, ceea ce și comisarul român încearcă să spună, deja răspicat, să depună acele proiecte pe care comunitatea, societatea, investitorii le cer. Să le facă cât mai curând și cât mai coerent, astfel încât să aceseze fondurile disponibile pentru marile proiecte ale României. Să încerce să reducă birocrația și să nu mai introducă pe aceste fonduri programe care au eșuat din bani publici. Cu alte cuvinte, depinde doar de autoritățile de la București cum vor reuși să folosească acești bani, probabil ultimii care vor putea fi cheltuiți atât de ușor, pentru investiții.

Nu sunt puțini bani. Avem aproximativ 40 de miliarde de euro disponibili pentru această perioadă de programare, în care, în cea mai optimistă situație, am reușit să accesăm 20%. Nu știm dacă să și decontăm pentru că asta este iarăși o chestiune de cum raportăm. Mai este foarte mult, 80%. Sigur că mai este timp, dar mai sunt disponibili foarte mulți bani europeni pentru care, în acest moment, nu există proiecte fezabile.

-----------------------------------------------------------------------------------------------------

Guvernul susține că a luat și ia măsuri care să faciliteze accesarea fondurilor UE:

---------------------------------------------------------

2019: Fondurile europene, condiționate de respectarea statului de drept?

Rep: Avem multe miliarde de euro pe care le putem lua de la Uniunea Europeană. Le putem și pierde, la fel de bine. Pentru anii care vor urma, poate și pentru următorul exercițiu financiar, vom mai putea accesa la fel de mulți bani și la fel de ușor? Este o întrebare care se impune în contextul complicat în care se află România acum: am intrat în aceeași ”oală” cu state care nu sunt foarte bine văzute la nivel european, precum Ungaria sau Polonia. Cum va arăta accesarea fondurilor europene în următorii ani și în următorul exercițiu financiar din acest punct de vedere?

B.T: În primul rând, va fi mult mai complicat. În al doilea rând, vor fi mai puțini bani. Chiar dacă, teoretic, vor fi aceeași bani, ei nu vor mai fi la fel de disponibili pentru statele memebre, tocmai pentru că negocierile pentru buget se poartă în altă notă. Se vor introduce alte alte condiționalități, inclusiv condiționalitatea macroeconomică, condiționalitatea privind statul de drept și multe altele, care vor adresa provocările cu care au venit și pe care le vedem acum manifestându-se în Polonia, Ungaria, România, dar și în state membre mai vechi, de pildă Italia, care are altă abordare o dată cu noua putere. Lucrurile vor deveni mult mai complicate din acest puncte de vedere. Vor veni la pachet cu instrumente finaciare pentru care România nu este pregătită. Se discută extrem de rar și extrem de puțin despre cum am pregătit bugetul sau accesarea banilor post 2020. Cred că vor fi mult mai complicat de accesat acești bani.

La rândul lui, Bruxellesul se pregătește să răspundă provocărilor pe care le are, în primul rând celor democratice. Și să răspundă exact acestui mare semn de întrebare „Ce ne facem când un stat membru nu mai respectă tratatul și prevederile din tratat, articolul 2, drepturile fundamentale, independența justiției, statul de drept, dar are pretenția ca în baza aceluiași tratat să primească toți banii europeni de care dispunea până în prezent?”.

---------------------------------------------------------------------------------------

Comisarul european pentru politica regională, Corina Crețu, anunța, pe 15 septembrie 2018, la Alba Iulia, că în propunerea Comisiei Europene pentru perioada 2021-2027 s-ar afla o creștere de peste 10% pentru România, față de fondurile din prezent: "Pentru prima dată în istoria Uniunii Europene, e portofoliul cu cea mai mare sumă alocată (373 de miliarde de euro pentru perioada 2021 – 2027), iar pentru România, alături de Bulgaria și Grecia, se propune o creștere de peste 10% față de fondurile pe care le avem acum", declara Corina Cretu.

---------------------------------------------------------------------------------------

Rep: Se vorbește din ce în ce mai clar despre condiționarea accesării fondurilor europene de respectarea acestor principii despre care vorbiți...

B.T: Tocmai pentru că atunci când a fost creată, Uniunea Europeană nu s-a putut gândi la toate situațiile care puteau apărea. Lucrurile au evoluat. Puterea politică, politica în sine s-au schimbat. Regulile jocului încep să se schimbe, inclusiv în interiorul Uniunii Europene. Atunci, Bruxellesul trebuie să se adapteze. Pentru că îi trebuie instrumente rapide prin care să reacționeze. Pentru că doar declarațiile publice sau politice nu schimbă nimic, după cum am văzut. Nu întotdeauna ai un caz care poate fi adus în fața Curții Europeane de Justiție și să fie tranșat de judecători. Atunci, Bruxellesului îi trebuie alte instrumente. Cele mai la îndemână sunt cele prin buget. Aceste condiționalități deja se discută. Este foarte posibil ca o parte dintre ele să fie aprobate în mandatul președinției rotative românești a Uniunii Europene. Însă, chestiunea legată de fonduri, de suma totală alocată pentru bugetul 2020, din păcate este o negociere ratată pentru președinția noastră (n.r. în fruntea Consiliului UE). Ea va fi tranșată foarte probabil la începutul lui 2020, după mandatul României la conducerea UE.

--------------------------------------------------------------------------------------------

Centrul Român de Politici Europene a fost înființat în 2009 de un grup de experți, având ca obiectiv sprijinirea rolului României în Europa prin furnizarea de expertizã în domeniul politicilor publice. Misiunea CRPE este promovarea României drept un actor coerent și influent în stabilirea agendei publice și în formularea de politici în cadrul UE, și continuarea procesului de europenizare a României, prin bună guvernare, expertiză și dezbateri publice informate.

---------------------------------------------------------------------------------------------

Acest articol a fost publicat pe www.PressHub.ro și RFI România în cadrul proiectului “Cohesion Policy: Better Understanding, Reporting, Dissemination”, cofinanțat de UE prin DG Regio. Informațiile prezentate nu reprezintă poziția oficială a UE. Întreaga răspundere asupra corectitudinii și coerenței informațiilor prezentate revine autorului.