Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Ordonanța lăcomiei: profesioniștii îi pun la colț pe politicieni

robor.jpg

Oamenii politici care susțin Ordonanța 114 au afirmat că piața monetară este manipulată de bănci, iar taxa bancară este europeană. Specialiștii bancari demonstrează contrariul.
Oamenii politici care susțin Ordonanța 114 au afirmat că piața monetară este manipulată de bănci, iar taxa bancară este europeană. Specialiștii bancari demonstrează contrariul.
Image source: 
pixabay.com

La o lună de la prezentarea ordonanței de urgență care taxează companiile din energie, telecomunicații plus băncile, confuzia continuă. Nu doar cu privire la felul în care se aplică ordonanța. Din acest punct de vedere este clar că toate companiile așteaptă normele metodologice care să clarifice unele paragrafe legale.

Mai interesant este că dincolo de aspectele legale, există argumente solide legate de metoda taxării și felul în care funcționează piața. Totul a plecat de la un șir de afirmații ale decidenților politici care susțin noua ordonanță. Astfel, s-a spus că taxa din România este cea mai mică din Europa și că există state europene care aplică o taxă precum cea introdusă în Ordonanța 114.

Mai grav, un senator ALDE a afirmat că băncile comerciale manipulează ROBOR-ul, iar Banca Națională știe acest lucru și nu face nimic. Sunt afirmații grave care desființează practic o piață construită în timp, cea monetară.

În fața acestor afirmații, profesioniștii au decis să ia atitudine, adică să explice mai clar cum stau lucrurile. Este vorba despre un comunicat al Asociației Dealerilor din România, adică profesioniștii care lucrează efectiv pe piața monetară și valutară.

Explicațiile pleacă de la observația că acuzațiile privind înțelegerile între bănci neagă, în esență, principiile de funcționare ale pieței. Adică, desființează efectiv piața monetară. Dealerii bancari spun foarte clar că, în realitate, piețele financiare sunt funcționale și concurențiale. Funcționarea corectă a piețelor este fundamentală pentru acordarea calificativului de piață funcțională pentru România.

Piața monetară este, de altfel, reglementată legal încă din anul 2010. Piețele financiare din România, cea monetară și cea valutară, sunt recunoscute la nivel internațional. De exemplu, dobânzile ROBOR sunt calculate de către o platformă independentă, Thomson Reuters, pe baza cotațiilor afișate de băncile comerciale, cele mai relevante pe piața monetară, luând în calcul criterii clare, precum dimensiunea bilanțului, volumul și numărul de operațiuni. Banca Națională are rolul de a supraveghea respectarea regulilor de funcționare.

Nu există un singur ROBOR, ci opt cotații ale ROBOR, se arată în precizările Asociației dealerilor. Cotațiile pe termen scurt depind de lichiditatea pieței, care este influențată puternic de soldul contului Ministerului Finanțelor. Cotațiile ROBOR pe termen lung sunt influențate de așteptările privind inflația și implicit eventualele modificări ale dobânzii de politică monetară stabilite de BNR. Cele opt cotații ROBOR au valori și scadențe diferite. De aceea, raportarea la o valoare mai mică, în dauna alteia mai mari, așa după cum face senatorul ALDE, este nerelevantă, pentru că este ca și cum s-ar compara mere cu pere. Mai mult, cotațiile diferite ale indicilor ROBOR sunt aduse ca argument pentru a demonstra că există o manipulare a pieței, când, de fapt, nivelurile diferite ale ROBOR arată tocmai că piața este funcțională.

O altă analiză de substanță este cea realizată de Cristian Bichi, consilier al guvernatorului BNR. Cristian Bichi prezintă pe larg felul în care se aplică impozitarea specială a sectorului financiar în statele europene. Astfel, impozitul pentru stabilitate financiară introdus în Austria nu se aplică pe active, ci asupra pasivelor, adică pe depozitele bancare. În plus, băncile mai mici, cu pasive de sub un miliard de euro sunt scutite de la plata impozitului.

Taxa pe tranzacțiile financiare se aplică pentru vânzările și cumpărările de obligațiuni, acțiuni și instrumente derivate și dorește să descurajeze tranzacțiile speculative. În acest moment, taxa se aplică în trei state europene.

Impozitul pe activitatea bancară se aplică asupra profiturilor și are drept scop colectarea de fonduri bugetare și, în același timp, prevenirea asumării unor riscuri exagerate de către bănci.

În fine, o serie de state europene au aplicat și un așa-numit impozit de stabilitate, care are drept scop recuperarea cheltuielilor făcute de state pentru salvarea băncilor și pentru a finanța o eventuală viitoare criză financiară. Cele mai multe state, au introdus acest impozit asupra pasivelor bancare, dar există și câteva țări, precum Ungaria, Polonia, Franța sau Finlanda care îl calculează asupra activelor ajustate sau asupra activelor ponderate în funcție de risc.

Cert este că România are o suprataxă bancară unică în lume.

Ordonanța lăcomiei: profesioniștii îi pun la colț pe politicieni