Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Cum a funcționat de fapt atacul speculativ asupra leului? Opinia unui expert la RFI

Cum functionat atac speculativ leu opinie expert.jpg

Leul, ţinta unui posibil atac speculativ (Foto: RFI/Cosmin Ruscior)
Leul, ţinta unui posibil atac speculativ (Foto: RFI/Cosmin Ruscior)

O nouă depreciere record a leului, în fața euro. Banca Națională a publicat un curs de referință de 4,7569 lei, în condițiile în care experții suspectează un atac speculativ asupra monedei naționale. Euro se vindea miercuri dimineaţă şi cu aproape 4,83 lei la unele bănci comerciale din țară.

Președintele Asociației Analiștilor Financiar-Bancari din România, Iancu Guda, explică la RFI cum a funcționat presupusul atac speculativ asupra leului: „Deprecierea monedei naţionale din ultimele zile este inflamată de un posibil atac speculativ al cărui mecanism constă în următoarele etape: practic, traderii internaţionali cumpără în momentul iniţial se împrumută în lei, la o dobândă actuală destul de mică şi speculează, aruncând aceşti lei în piaţă, crescând oferta foarte mult pe lei, ceea ce desigur pune o presiune pe moneda naţională, într-un exces de lei, surplus de lichiditate în piaţă”.

El precizează că „BNR poate să combată astfel de atacuri speculative, crescând foarte mult costul de finanţare pe lei, pe termen foarte scurt, adică overnight. Dar dacă face acest lucru, practic, aruncă într-o imposibilitate sectorul bancar. De ce? Pentru că mai nou, avem această taxă pe activele bancare, în funcţie de dobânzile ROBOR. Or dacă BNR creşte foarte mult dobânzile overnight, implicit aceasta se va translata şi în creşterea dobânzilor ROBOR maturitate trei luni, ceea ce înseamnă taxe enorme pentru sectorul bancar şi aia e o problemă de selecţie unică, BNR nu poate să protejeze şi băncile şi cursul naţional în acelaşi timp”.

 

Ce va alege BNR, cursul sau sectorul bancar?

 

Iancu Guda crede că „în momentul de faţă, sectorul bancar este mai vital pentru economie, decât cursul, pentru că o monedă naţională slabă nu afectează atât de mulţi români, faţă de ce se întâmpla acum zece ani, când 60% din creditele populaţiei erau în valută, astăzi avem 27% din creditele populaţiei în valută. De asemenea, un leu slab ajută din inerţie echilibrarea deficitului comercial, în sensul că stimulează exporturile, care devin competitive nominal, pentru că la export vei încasa mai mulţi lei pe un euro, atunci când leul se depreciază şi în acelaşi timp descurajează importurile, pentru că atunci când vei plăti 10 mii de euro la import, va trebui să plăteşti mai mulţi lei”.

Președintele Asociației Analiștilor Financiar-Bancari din România nu exclude un curs valutar spre 5 lei pentru un euro, în scenariul cel mai negru: „Am să vorbesc din perspectiva consensului analiştilor financiari din România din asociaţia noastră unde sunt preşedinte, care tinde către 4,8 RON pe un euro, în medie, anul acesta, dar acesta e un scenariu moderat. Putem avea un scenariu şi mai pesimist, cu 4,9 sau de ce nu, 5 lei pe un euro, dacă vom avea şocuri externe, probleme în China, războiul comercial cu America, Germania, Franţa, tensiunile de aici, Brexit şi foarte-foarte multe incertitudini care se pot materializa”.

Iancu Guda, despre presupusul atac speculativ asupra leului
805